Top 10 absurdități despre istoria dacilor răspândite în spațiul public

Dacopatia, un curent pseudo-istoric ce glorifică nejustificat trecutul dacilor, a luat amploare în ultimii ani, alimentată de internet și de tendința de a umple golurile istorice cu mituri și teorii conspiraționiste. Adepții acestei mișcări, denumiți „dacopați” sau „dacologi”, susțin idei aberante despre dacii antici, care sfidează atât rațiunea, cât și dovezile arheologice. În continuare, vom explora cele mai bizare și nefondate afirmații promovate de acest curent.

1. Dacii au inventat scrisul

Una dintre cele mai îndrăgite teorii dacopaților este că dacii au fost primii care au inventat scrisul. Ca argument, ei invocă Tăblițele de la Tărtăria, datate în jurul anului 5.500 î.Hr., considerându-le dovezi ale unei scrieri preistorice. Cu toate acestea, majoritatea cercetătorilor consideră că semnele de pe tăblițe nu constituie o scriere propriu-zisă, ci mai degrabă simboluri pictografice, fără legătură cu o limbă complexă.

2. Tunelurile subterane din Carpați

Conform dacopaților, dacii ar fi construit o rețea vastă de tuneluri subterane ce leagă Munții Bucegi de Sarmizegetusa. Această teorie este complet nerealistă, având în vedere tehnologia primitivă a vremii. Inginerii contemporani subliniază că săparea unor asemenea tuneluri ar fi necesitat tehnologii avansate și o forță de muncă imensă, ambele inexistente la acea vreme.

3. Dacii au inventat limba latină

O altă absurditate vehiculată de dacopați este că limba latină a fost inventată de daci, iar romanii i-ar fi considerat pe daci strămoșii lor. Teoria se bazează pe ideea că tracii, un grup etnic din care făceau parte și dacii, au dominat o mare parte a Europei și ar fi influențat decisiv formarea limbii latine. Istoricii resping categoric această ipoteză, având dovezi solide despre originea și evoluția limbii latine independent de dacii.

4. Dacii, creștini înainte de Christos

Dacopații susțin că dacii ar fi fost creștini înainte de apariția creștinismului, venerându-l pe Zamolxe ca prim zeu monoteist. Această teorie este ridicolă, dat fiind că religia dacilor era politeistă, iar cultul lui Zamolxe nu prezintă caracteristici monoteiste similare creștinismului.

5. Civilizația pelasgă și imperiul global dacic

Potrivit dacopaților, o civilizație stră-dacică, pelasgii, ar fi dominat un imperiu vast ce se întindea de la Atlantic până în India. Această teorie speculativă, promovată de Nicolae Densușianu în „Dacia Preistorică”, nu are nicio bază în realitatea istorică sau arheologică.

6. Dacii, mari ingineri și constructori

Se afirmă că dacii ar fi fost ingineri extraordinari, construind structuri impresionante și drumuri subterane. De fapt, dovezile arheologice arată că dacii trăiau în așezări rurale simple, iar cetățile lor aveau mai mult un rol defensiv decât unul de mare realizare inginerească.

7. Adevărul despre daci e în arhivele Vaticanului

O teorie conspiraționistă populară este că arhivele secrete ale Vaticanului conțin adevărul despre daci, inclusiv faptul că aceștia nu au fost romanizați niciodată și că românii sunt descendenții direcți ai dacilor. În realitate, accesul restricționat la aceste arhive se datorează necesității de a proteja documentele vechi, nu pentru a ascunde vreo conspirație.

8. Dacii, civilizatori ai lumii

Dacopații cred că dacii au fost civilizatori ai lumii, influențând culturile antice din Asia, Grecia și Roma. Această teorie este o exagerare grosolană, lipsită de dovezi concrete și contrazisă de izvoarele istorice care atestă influențele reciproce între diversele civilizații antice.

9. Dacii și fluxurile energetice din Bucegi

Dacopații susțin existența unor fluxuri energetice speciale în Bucegi, în jurul Sfinxului, unde se adună anual pentru a se „încărca” energetic. Fenomenele observate, precum umbrele de la apus, au explicații naturale și nu indică prezența vreunor energii mistice.

10. Dacii, poporul ales

În ultimă instanță, dacopații consideră că dacii sunt poporul ales, având un rol fundamental în formarea creștinismului și în evoluția umanității. Această idee, deși atrăgătoare pentru naționaliști, nu are niciun fundament istoric sau arheologic.

Dacopatia salvează România?

Dacopatia este un fenomen modern ce reflectă dorința de a compensa complexe naționale și goluri istorice prin glorificarea exagerată a unui trecut îndepărtat. În timp ce este important să ne cunoaștem și să ne apreciem istoria, este la fel de crucial să evităm distorsionările pseudo-istorice care pot conduce la naționalism extrem și dezinformare. Explorarea trecutului trebuie să se bazeze pe dovezi și cercetări riguroase, nu pe mituri și conspirații.

Câte ceva despre protocronism…

Protocronismul este un concept și un curent cultural care implică atribuirea unei priorități istorice exagerate sau chiar nejustificate unui popor, unei națiuni sau unei culturi specifice, în comparație cu alte civilizații. Acesta susține că realizările semnificative ale umanității au originea în acea națiune sau cultură specifică și că acea națiune a avut un impact esențial asupra dezvoltării civilizației mondiale. În contextul românesc, protocronismul se referă la ideea că românii sau strămoșii lor, dacii, au avut un rol crucial în istoria și cultura umanității, deseori prezentându-i ca fiind pionieri în diverse domenii.

Caracteristicile protocronismului:

1. Reinterpretarea istoriei: Protocronismul implică adesea reinterpretarea sau revizuirea istoriei pentru a plasa o națiune într-un loc central și primordial în evoluția umanității.
2. Glorificarea națională: Accentuează realizările națiunii respective, adesea ignorând sau minimizând contribuțiile altor civilizații.
3. Miturile naționale: Include crearea și promovarea miturilor naționale, care sunt prezentate ca adevăruri istorice incontestabile.
4. Selectivitatea dovezilor: Protocroniștii folosesc dovezi selectate pentru a susține teoriile lor, deseori ignorând contraprobele sau criticile științifice.

Exemple de protocronism:

• România: În perioada comunistă, protocronismul românesc a fost promovat intens, susținând că dacii au avut o civilizație avansată și că românii au o continuitate neîntreruptă de la daci.
• Grecia și Egiptul Antic: Unele teorii protocroniste susțin că toate marile realizări ale civilizațiilor antice grecești și egiptene își au originea în diverse popoare antice, în moduri care sfidează dovezile istorice.

Critici ale protocronismului:

• Lipsa de rigoare științifică: Este adesea criticat pentru lipsa unei metodologii riguroase și pentru tendința de a ignora dovezile contrare.
• Naționalismul exagerat: Promovează un naționalism excesiv care poate duce la xenofobie și izolaționism cultural.
• Distorsionarea istoriei: Conduce la o înțelegere distorsionată a istoriei și poate influența negativ percepțiile naționale și internaționale.

Refugiul în paseism

Protocronismul reprezintă un fenomen cultural care reflectă o dorință de a plasa propria națiune într-o lumină favorabilă pe scena istoriei mondiale. Deși poate avea rolul de a stimula mândria națională, este important ca asemenea teorii să fie abordate cu scepticism și cu o rigoare academică adecvată pentru a evita distorsionarea realității istorice.