Topinamburul, pepenele jeleu și planta unicorn vor intra în curând în meniul românilor

La Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Legumicolă din Buzău (SCDL), cercetătorii au aclimatizat plante agricole noi precum topinamburul sau pepenele jeleu (Kiwano de deșert).

De asemenea, au în cercetare planta unicorn și ginsengul indian. Dacă totul merge bine, în anii următori vom găsi în piețe aceste plante, despre care specialiștii spun că sunt mai bine adaptate schimbărilor climatice.

Culturile fermierilor români sunt tot mai afectate de intemperiile naturale? La condiții climatice noi, specialiștii SCDL Buzău propun culturi noi. Am stat de vorbă cu cercetătorul Elena Barcanu de la SCDL Buzău ca să aflăm mai multe despre plantele care ar putea să înlocuiască o serie de culturi sensibile la secetă și care nu mai dau randament.  ”La SCDL Buzău ne-am ocupat de promovarea unor specii ca topinamburul și pepenele jeleu și am participat la diferite evenimente unde am făcut degustare din ele. Feedback-ul primit din parte respondenților a fost pozitiv, oamenii fiind plăcut impresionați de gustul pepenelui jeleu și de textura crocanta a topinamburului. Un alt atu este că aceste legume pot fi consumate în perioadele din an când nu mai există pe piață legume românești, adică în lunile noiembrie-februarie. Deja, la noi la stațiune am avut solicitări pentru vânzarea de tuberculi de topinambur și de semințe și răsaduri de kiwano”, ne-a declarat Elena Barcanu.

Topinamburul, mai sănătos decât cartoful

Rareș, Flavius și Dacic nu sunt niște băieți frumoși, ci trei soiuri de topinambur omologate de SCDL Buzău.Topinamburul este rudă cu floarea-soarelui fiind apreciat pentru tuberculii săi bogați în inulină, o substanță slabă caloric. Plantă legumicolă, cu gust dulce-piperat, topinamburul poate fi o alternativă sănătoasă la cartoful obișnuit. Rezistent la stresul hidric și termic, versatil și adaptabil în condiții aspre de mediu, topinamburul poate fi utilizat cu succes și la realizarea perdelelor termice pentru protejarea culturilor mai sensibile la vânturile reci, dar și pentru a preveni evaporarea umidității din sol.

Fructele de pepene jeleu rezistă la temperatura camerei timp de un an

Kiwano, castravetele cu țepi sau pepenele jeleu este cealaltă plantă omologată de stațiunea de la Buzău. Originar din deșertul Kalahari, kiwano este o cultură ușor de îngrijit, fără boli sau dăunători cunoscuți, cre se pretează foarte bine și pentru cultura ecologică. Rezistă bine la secetă, iar fructele sale se păstrează până la un an de zile, la temperatura camerei, dacă au fost recoltate cu grijă, fără a fi lovite. ”Din păcate, singurul dezavantaj al acestei specii este că în țara noastră se comportă ca o plantă tardivă și poate fi cultivată cu succes doar în spaţii protejate. De aceea, avem în prezent în studiu o nouă specie, în curs de aclimatizare, kiwano de Zambia, care are o perioadă de înflorire şi fructificare mult mai rapidă, putând fi cultivată şi în câmp deschis”, precizează Barcanu. Fructele de kiwano sunt bogate în nutrienţi, minerale și compuși organici, iar OMS le consideră ca esențiale pentru combaterea malnutriției și tratarea bolilor”, spune Elena Barcanu.

Tradițiile culinare se pot schimba

Planta unicorn și ginsengul indian se află în studiu de anul acesta la Buzău, fiind rezistente la secetă și utile pentru alimentație și medicină. Unicornul (Proboscidea parviflora) este o plantă originară din sudul continentului african.  Rădăcinile și tuberculii ei au proprietăți medicinale. Frunzele și fructele au un gust asemănător cu spanacul și pot fi utilizate în diverse preparate culinare. Ginsengul indian (Withania somnifera) sau Ashwagandha, în schimb, ajută organismul să se adapteze mai bine la stresul fizic și mental. Planta poate fi cultivată mai ales pentru industria farmaceutică. Unele cercetări susțin că substanțele din ginsengul indian susțin sănătatea creierului, putând îmbunătăți funcțiile cognitive precum memoria și concentrarea.

Celor reticenți la introducerea unor alimente noi în meniu și în agricultura românească, Elena Barcanu le reamintește că schimbările climatice ne obligă să ne adaptăm și să găsim alternative alimentare viabile. În plus, cercetătorul spune că ”nici dacii nu consumau mămăligă și totuși acum mămăliga a devenit tradițională, după cum nici telemeaua nu a fost consumată mult timp alături de roșii, dar azi nici nu mai o concepem altfel. Tradițiile culinare se pot schimba și ele.”