Tradiții de Anul Nou. Ce obiceiuri au românii

Crăciunul și Anul Nou sunt marcate de numeroase tradiții și obiceiuri foarte puternice.

Anul Nou, care în popor este cunoscut și sub numele de Sânvasâiu sau Crăciunul Mic, este o sărbătoare cu puține conotații religioase. Însă, din bătrâni s-au păstrat o mulțime de tradiții, obiceiuri și superstiții care mai de care.

Cele mai importante tradiții

În mai multe zone din România, Anul Nou este întâmpinat cu tradiții speciale. În Moldova, cetele de feciori colindă din casă în casă. Ei poartă costumații speciale și joacă în ritmul fluierăturilor sau strigăturilor lor.

Și în Bucovina e spectacol de Anul Nou. Tinerii se costumează în uniforme militare și joacă în cerc, în timp ce spun versuri speciale, acompaniați de tobe și alte instrumente.

De asemenea, în Bucovina este faimos și jocul calului. Căluţii se joacă în zonele Dolheşti, Zvoriştea, Zamostea, Hârtop şi Fântânele.

Tinerii aleşi pentru grupuri trebuie să fie dansatori talentați. Ei sunt echipaţi cu capete de cal, lucrate din lemn şi îmbrăcate în pânză roşie, albă sau neagră, la care se adaugă oglinzi, mirt sau panglici.

Bucovinenii pun mare preț pe colindat pentru că se crede că toate colindele sunt rostite pentru ca diavolii să dispară și satele să fie curate.

Sorcova este un alt obicei foarte răspândit la noi. În seara de Anul Nou, copii merg la sorcovit cu o nuia îmbrăcată în hârtie colorată, flori, ciucuri. Se spune că este bine să-i primești și să-i răsplătești cu bani, colaci sau dulciuri.

Capra, care este un animal special în mitologie, este, de asemenea, „sărbătorită” de Revelion. Jocul include o capră, un cioban, un moș și o babă și se joacă inclusiv la oraș.

O altă tradiție bine păstrată și în zilele noastre este Calendarul de ceapă. Bătrânii obișnuiau să desfacă 12 foi dintr-o ceapă, câte una pentru fiecare lună, și să pună sare în interiorul ei.

Tradițiile rămân o „tradiție” în România și sunt mereu respectate în zonele rurale, dar și urbane.