Tradiții de Sfântul Ștefan. Ce este complet interzis în această zi

Pe 27 decembrie, credincioșii ortodocși încheie ciclul sărbătorilor de Crăciun cu o zi dedicată pentru Sfântul Ștefan, primul martir al creștinismului. Numele „Ștefan” se traduce ca „cununa lui Dumnezeu”, simbolizând victoria și recunoașterea divină.

Ziua de Sfântul Ștefan nu este doar un prilej de rugăciune și reculegere, ci și una în care tradițiile și obiceiurile populare oferă învățături despre credință, generozitate și reconciliere.

Ce să faci de Sfântul Ștefan

Sfântul Ștefan a fost un tânăr deosebit, cunoscut pentru darul său de a vorbi și pentru inteligența emoțională. Avea o personalitate puternică, fiind apreciat ca un orator talentat și un psiholog remarcabil.

07:29 • Culte

Sfântul Ștefan: Primul martir al creștinismului, simbol al credinței și iertării

Predicile sale, inspirate din învățăturile lui Isus Hristos, au atras atenția fariseilor, care l-au considerat o amenințare la adresa autorităților religioase din Ierusalim. Condamnat la moarte prin ucidere cu pietre, Ștefan a devenit primul martir creștin, simbol al curajului și credinței neclintite.

Din anul 560, osemintele Sfântului Ștefan se află în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma, unde sunt venerate de credincioși din întreaga lume.

27 decembrie, cea de-a treia zi de Crăciun, este marcată de obiceiuri pline de semnificație, menite să aducă pace, sănătate și belșug în casele credincioșilor.

Tradiția spune că cei care se confruntă cu probleme de sănătate sau cu conflicte juridice de lungă durată ar trebui să aducă în casă o icoană a Sfântului Ștefan, sfințită în această zi. Aceasta este considerată un simbol al protecției divine și al puterii de a depăși obstacolele.

Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice

În ziua praznicului, se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice. Este un moment de reculegere și de rugăciune, în care credincioșii împart pachete cu mâncare celor tineri ce poartă numele Sfântului Ștefan.

În unele regiuni din Muntenia, gospodinele pregătesc Pâinicile lui Ștefan, dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Acestea sunt unse cu miere, modelate în forme rotunde și sfințite la biserică, pentru ca mai apoi să fie împărțite copiilor săraci. Forma lor rotundă amintește de pietrele cu care Sfântul a fost martirizat.

De asemenea, mucenicii cu miere și nucă sunt preparați și dăruiți ca simbol al morții mucenicești a Sfântului Ștefan. Aceste gesturi îmbină tradiția creștină cu generozitatea față de cei mai puțin norocoși.

Se spune că de Sfântul Ștefan este momentul potrivit pentru a face fapte bune și pentru a te împăca cu cei cu care ai avut neînțelegeri. Este o zi a reconcilierii, simbolizând respectul și iubirea față de aproapele nostru.

Recomandări pentru ziua de Sfântul Ștefan

Pentru sporul casei și sănătatea celor dragi, credincioșii sunt îndemnați să aprindă o candelă nouă și să o dăruiască în cinstea Sfântului. De asemenea, oferirea unei icoane a Sfântului Ștefan este considerată un gest de iubire și prețuire.

Se recomandă evitarea deplasărilor în zone montane sau locuri izolate în această zi, pentru a preveni orice situație care ar putea pune viața în pericol. Această precauție este legată de credința populară că Sfântul Ștefan oferă protecție celor care respectă și cinstesc învățăturile sale.

Este o dovadă a credinței puternice și a curajului de a susține adevărul, chiar și în fața condamnării

Sfântul Ștefan rămâne un exemplu pentru creștini, fiind cel dintâi martir al Bisericii lui Hristos. Sacrificiul său este o dovadă a credinței puternice și a curajului de a susține adevărul, chiar și în fața condamnării.

Prin cinstirea sa, credincioșii învață lecții despre iubirea față de Dumnezeu și aproape, despre generozitate și despre importanța unității în familie și în comunitate.