Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare. De ce se dau căni peste mormântul celor adormiţi

Vinerea Mare este ultima zi de vineri dinaintea Paștelui și din Postul Mare. În Vinerea Mare a fost răstignit Mântuitorul și face parte din cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite Triduum Sacrum, care includ Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbate Mare. În Vinerea Mare sunt respectate cu sfinţenie câteva tradiţii şi obiceiuri.

În Vinerea Mare se ține post negru și are loc, în biserici, slujba numită Ceasurile împărătești și Vecernia, în timpul căreia se face scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii pentru închinare. 

Este o zi de mare doliu a creștinătății. În această seară are loc denia Prohodului Domnului. I se mai spune Vinerea Seacă pentru că oamenii țin post negru în această zi. Se face pomenire în această zi la patimile lui Hristos.

Potrivit unor tradiții și obiceiurilor în Vinerea Mare femeile merg la morminte unde aprind lumânări și îi plâng pe cei morți.

Potrivit tradiţiei, în Vinerea Mare, credincioşii îşi aduc aminte de cei adormiţi dintr-un neam. Astfel că, în anumite zone ale ţării este păstrată tradiţia focului în curte sau lângă mormintele celor adormiţi.

O altă tradiţie din Vinerea Mare este ca oamenii să alerge desculţi prin rouă sau să meargă la scăldat pentru a fi sănătoşi pe tot parcursul anului.

De Vinerea Mare, în amintirea celor adormiţi, oamenii împart căni. Tradiţia vorbeşte despre căni pe care credincioşii le dau peste mormânt celui care le primeşte pentru iertarea păcatelor celor adormiţi dintr-un neam.

În Vinerea Mare mai este bine să se afume casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca niciun duh rău să nu se apropie de casă.

Ce nu se face în Vinerea Mare

• În această zi nu se coace nimic, nici pâine, nici cozonaci, pentru că se spune că gospodinele vor arde mâinile Maicii Domnului
• În această zi nu se mănâncă urzici pentru că Iisus a fost bătut cu ele
• De asemenea, nu se folosește oțet pentru că buzele Mântuitorului au fost umezite cu el
• Potrivit unor tradiții și obiceiurilor în Vinerea Mare nu se sacrifică animale în această zi
• De asemenea, gospodinele nu roșesc ouă și nici nu fac pregătiri pentru ziua de Paște
• În Vinerea Mare, agricultorii nu trebuie să lucreze sau să semene nimic pe câmp pentru că nu va crește
• Potrivit unor tradiții și obiceiurilor în Vinerea Mare se spune că nu e bine să coși, să speli și nici să faci curățenie
• Unii oameni cred că nu e bine să mergi la frizer în ziua asta, pentru că există riscul, conform superstiției, să pierzi pe cineva drag

Rugăciunea care se rostește în Vinerea Mare

„Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe. Mă rog, însă, Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne, ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta, ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşază împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti. Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa:

Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului.

Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Și fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc că neputincios sunt de nu mă vei întări, orb de nu mă vei lumina, legat de nu mă vei dezlega, fricos de nu mă vei face îndrăzneţ, pierdut de nu mă vei cerca, sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”