Tradiții și obiceiuri în Duminica Paștelui, în alte țări ortodoxe din Europa

Anul acesta, Paștele este sărbătorit pe 16 aprilie de toți creștinii ortodocși. Sărbătoarea Paștelui începe cu noaptea de Înviere. Românii participă la slujbă, iau lumină și se bucură de Învierea Domnului.

Ajunși acasă, în Duminica Paștelui se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Petrec momente în familie, alături de cei dragi, așezați în jurul unei mese îmbelșugate de unde nu lipsesc niciodată ouăle roșii, drobul de miel și cozonacii. La noi în țară, mielul este sacrificat cu ocazia Învierii Domnului,  iar iepurașul aduce daruri, însă peste tot în lume au loc tradiții si obiceiuri diferite.

Tradiții și obiceiuri în Duminica Paștelui în Republica Moldova

În noaptea învierii, credincioșii merg la Biserică pentru slujba religioasă și sfințirea bucatelor de Paști. În coșul de Paști gospodinele pun ouă roșii, pască, bucate din carne, caș etc. Alimentele aduse la biserică în această noapte sunt un simbol al reînvierii și al belșugului. În tradiția strămoșească era obiceiul, ca întorcându-se de la biserică să se păstreze focul aprins, aducând lumina în casă și gospodărie.

Înainte de a se așeza la masă creștinii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați anul împrejur”. Această tradiție se păstrează și în România.

Așezându-se la masă creștinii mănâncă din cele sfințite. Masa de Paști se caracterizează prin bogăția bucatelor, ouă vopsite, pască etc. Tradițional, de Paști se servește mielul copt.

De Paște, îndeosebi a doua și a treia zi, în multe sate se mai organizează jocuri, hora satului, unde veneau sătenii de toate vârstele. Tradițional în zilele de Paști la moldoveni era „datul în scrânciob”. Drept plată pentru această distracție erau ouăle roșii. Se credea că cine se dădea în scrânciob, aceluia îi vor crește roadele înalte și-i va merge bine tot anul. A doua zi de Paști se obișnuiește ca finii să se ducă la nași cu daruri: pască, cozonac, ouă roșii, dulciuri etc.

Tradiții și obiceiuri la greci

La slujba de Înviere de la miezul nopții participă toți cei care sunt în stare, inclusiv copiii. Fiecare ține în mână o lumânare albă. Lumânările speciale de Paște sunt numite „labatha“ și sunt adesea cadouri de la părinți sau de la nași. Aceste lumânări se folosesc doar la slujba de Înviere din Noaptea de Paște.

Cu puțin timp înainte de miezul nopții, toate luminile se sting și bisericile sunt luminate doar de Flacăra Eternă de la altar. Când ceasul trece de miezul nopții, preotul striga „Christos Anesti!“ (Hristos a înviat!), și oferă lumina Învierii, celor de lângă el. Flacăra este apoi transmisă de la o persoană la alta. Nu peste mult timp lumina lumânărilor pune stăpânire peste întreaga adunare. Se aude apoi cântarea bizantină „Christos Anesti!“ și „Fili tis Agapis“ și toți cei prezenți își pun dorințe.

După ce preotul a strigat „Christos Anesti!“  lumea răspunde „Alithos Anesti!“ (cu adevărat, El a înviat!) sau „Alithinos O Kyrios!“ (Adevărat este Domnul!).

Precum la români, lumina este dusă acasă și se face o cruce de fum pe pragul ușii care este bine să fie lăsată tot anul acolo. Lumânările sunt folosite la candelă și la masa de la miezul nopții.

Acasă toată lumea se adună  în jurul mesei pentru o masă tradițională prin care se întrerupe postul. Se servește supa magiritsa, Tsoureki (pâine dulce) și ouăle roșii. Obiceiul ciocnirii ouălor este prezent și la greci sub numele de „tsougrisma“ .

În zori zilei de duminica se pregătesc frigăruile și se aprind grătarele. Atracția principală a zilei este mielul făcut pe grătar care reprezintă Mielul lui Dumnezeu. Cuptoarele sunt și ele umplute cu alte mâncăruri tradiționale și cu garnituri. Mesele sunt stropite din belșug cu vin și ouzo și petrecerea continuă până târziu în noapte!

Obiceiuri de Paște la bulgari. Leapșa de Paște

În Bulgaria, există obiceiul ca, în ziua de Paște, fiecare membru al familiei să arunce un ou de la unul la altul. Cel care reușește să rămână cu oul întreg după mai multe astfel de schimburi e declarat învingător și considerat un om care va avea succes restul anului. 

Ouăle de Paști se vopsesc în Joia Mare, iar fiecare creștin practicant merge cu un astfel de ou la biserică unde sunt sfințite. Ulterior, cu oul sfințit se merge în via din curte sau cea de la câmp. Acolo oul este îngropat, fapt ce simbolizează lăsarea în trecut a necazurilor.

Fetele tinere fac gogoși cu miere și zahăr. De asemenea, fetele și femeile sunt udate în ziua Învierii cu apă pentru a le merge bine tot anul. 

După Liturghia de Înviere, în Duminica Paștelui, fiecare sparge câte un ou roșu de zidurile bisericii. Acest prim ou spart de zidurile bisericii trebuie să fie și primul mâncat. Ritualul reprezintă respectarea „bucatelor” de care se bucură fiecare persoană în ziua de sărbătoare. 

Gospodinele pun la geamuri făina, sare, drojdie și oua de Paste, iar în ziua Învierii, prepară pâine din aceste ingrediente, aliment din care trebuie să mănânce toți din familie. 

Tradiții de în Duminica Paștelui la ortodocșii sârbi

La Paști, în biserică se scot porțile altarului ca semn că, prin Învierea Sa, Hristos a învins moartea și a deschis porțile Raiului pentru oameni. Toaca (klepanje) se bate începând din joia mare, ea înlocuind, încă din vechime, clopotele și poate fi din lemn sau metal. A doua zi de Paști se merge la cimitir (druyicealo) cu un colac, care nu este de post, Colacul se rupe cu mâna, în memoria membrilor decedați ai familiei.

În popor există zicala „Paștele este roșu până la prânz, iar, după-masă, verde” sau „până la prânz cu ouă, după-masă cu urzici”. Această vorbă amintește de vremea când oamenii erau săraci și nu aveau nici pâine destulă. Se obișnuiește vopsirea ouălor în roșu sau în alte culori (obligatoriu, vineri seara). Ouălele se dăruiesc cunoștințelor, rudelor, prietenilor cu care, apoi, ciocnesc. Cel care sparge oul celuilalt va câștiga oul spart și va spune: „Hristos a înviat!”.

Primul ou vopsit se păstrează un an întreg și se numește „Paznicul casei” („Ciuvar kutje”). În Duminica Paștelui, dis-de-dimineață, se spală pe față cu apa în care a stat oul roșu toată noaptea, pentru a avea sănătate și noroc tot anul. Copiilor li se dă puțin vin ca să aibă obrajii roșii ca oul.

Duminica Paștelui – în Ucraina

Sâmbăta se vopsesc ouăle, se coace pasca, se fierbe șunca și se prepară mâncarea de Paști: mielul, drobul de miel, sarmalele și cozonacii.

Slujba de înviere începe sâmbăta la ora 11,00 noaptea. Duminică dimineața se merge la biserică având coșurile în care se pune pasca, ouă vopsite, caș, carne de miel, unt, sau ce dorește fiecare. Se pune și o lumânare, care se aprinde în momentul în care se sfințește pasca. Coșurile, acoperite cu un ștergar cusut de mână,  se pun în jurul bisericii, fiecare creștin știindu-și locul după numărul de casă. În această zi, vin toți la biserică, nu numai cei care locuiesc în sat, ci și cei plecați la oraș, rar când lipsește cineva.

După liturghie, tot alaiul iese în curtea bisericii, cu crucea și steagurile bisericești, care sunt duse de către fete. Este singura procesiune la care steagurile bisericești sunt duse de fete nemăritate. Se înconjoară biserica de trei ori, ultima oară sfințindu-se fiecare coș în parte și spunând preotul : „Hristos a înviat”, iar creștinii răspunzând „Adevărat a înviat”.

Preotul împarte  anafora, apoi fiecare se grăbește să ajungă cât mai repede acasă și să pună coșul pe masă. După ce se scot bucatele din coș, fiecare gustă din mâncarea sfințită. Nicidecum nu se poate mânca sau bea ceva înainte de pasca sfințită. Nici măcar copiilor nu li se dă lapte.

Din pasca sfințită se poate da un colț sau coajă la vacă, sau cal, dar nu se dă la câine, pisică sau la porc.

Se spune că nu este bine să dormi în Duminica Paștelui, deoarece o să-ți ude ploaia fânul tot anul.

Duminică, copiii se întâlnesc în curtea bisericii, pe iarbă și se joacă tot felul de jocuri, ciocnesc ouă.

Citește și: Mesaje de Paște Fericit. Cele mai frumoase urări pentru familie și prieteni