Traficul de muncitori asiatici în România: între promisiuni și exploatare

România, o țară cu un deficit semnificativ de forță de muncă, a devenit un teren fertil pentru rețelele de trafic de persoane care exploatează muncitori asiatici aduși prin intermediul unor firme de recrutare. Investigația realizată de Rise Project și publicată pe 17 iunie 2024 scoate la lumină realitatea crudă a acestor muncitori care, odată ajunși în România, sunt adesea abandonați și forțați să recurgă la rețele de trafic pentru a-și continua drumul către alte țări europene.

Un sistem de recrutare cu lacune majore

Fenomenul începe cu firme de recrutare, multe dintre ele fără un istoric clar, care obțin avize de muncă pentru sute de migranți fără să se asigure că aceștia vor fi angajați în condiții decente. Muncitorii plătesc mii de euro pentru a ajunge în România, sperând la un viitor mai bun. Însă, realitatea pe care o întâlnesc este de multe ori dezamăgitoare.

Un exemplu este Ahmed, un muncitor din Bangladesh, care a ajuns în 2021 la o firmă din Timișoara. Exploatat și neplătit pentru munca sa, Ahmed a decis să părăsească România cu ajutorul traficanților de migranți, ajungând în Italia unde trăiește ilegal. Aceasta nu este o poveste izolată. Abedin, un alt muncitor din Bangladesh, a venit în România în 2023, dar majoritatea prietenilor săi au plecat din cauza salariilor mici și a condițiilor de muncă precare.

Exploatarea și traficul de muncitori

În centrul acestei rețele de trafic se află firme de recrutare precum grupul Mecler din Arad, condus de persoane implicate în activități ilegale de trafic de migranți și spălare de bani. Grupul Mecler, fondat în 2020 și condus oficial de Floare Goroholinschi, mama lui Sorin Gabriel Tivadar, este doar un exemplu de firmă care profită de pe urma muncitorilor străini. Tivadar, vizat de o anchetă DIICOT, și Dan Vasile, un fost polițist de la Doi și-un sfert implicat în același tip de activități, reprezintă figura tipică a oportunistului care se folosește de lipsa de reglementare pentru a face profit.

Condiții de muncă precare și corupție

Procurorii DIICOT au descoperit că firmele de recrutare introduc muncitorii în România cu avize de muncă, dar scopul real este de a le facilita trecerea către alte țări din spațiul Schengen. Mai mult, acestea facilitează șederea pe teritoriul României a cetățenilor străini ale căror vize au expirat, prin mituirea unor angajați de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

Condițiile în care acești muncitori sunt nevoiți să trăiască sunt adesea inumane. Mulți dintre ei ajung să se mute dintr-un oraș în altul, dorm pe străzi sau sunt nevoiți să plătească alte firme de recrutare pentru a obține un nou permis de muncă. Toate acestea se întâmplă pe fondul unui sistem corupt și neglijent care permite exploatarea muncitorilor străini.

Intermediarii și reglementările ineficiente

Specialiștii în combaterea traficului de persoane atrag atenția asupra faptului că firmele de recrutare funcționează ca niște traficanți legali. Intermediarii profită de pe urma muncitorilor, transformându-i în sclavi moderni. Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), subliniază apariția unor „oportuniști” care profită de lipsa de reglementare a importului de forță de muncă în România.

Conform datelor Ministerului Public, numărul persoanelor trimise în judecată pentru trafic de migranți a crescut semnificativ în ultimii ani. În perioada ianuarie 2021 – decembrie 2023, peste 3.000 de cetățeni străini au încercat să iasă fraudulos din România, iar între ianuarie și septembrie 2023, aproape 8.200 de cetățeni terți cu vize de lungă durată pentru angajare în muncă au fost prinși încercând să treacă fraudulos granița.

Abuzuri inadmisibile

Situația muncitorilor asiatici aduși în România este emblematică pentru un sistem de recrutare și imigrație defectuos, exploatat de rețele de trafic de persoane. Necesitatea unei reglementări stricte și a unei monitorizări atente este evidentă pentru a preveni astfel de abuzuri și pentru a proteja drepturile muncitorilor străini. În absența unor măsuri concrete, România riscă să rămână un punct vulnerabil în rețeaua europeană de trafic de persoane.