Tragedia din Turcia se poate repeta la Galați. Blocurile sunt rezemate unul de celălalt

Galațiul este unul dintre cele mai expuse orașe la distrugerile provocate de un cutremur de magnitudine mare produs în zona Vrancea, pentru că orașul e situat pe falia „Sf Gheorghe”. Blocuri cu 10 etaje sunt „rezemate” unul pe celălalt.

Situația este agravată de faptul că zeci de blocuri și clădiri din oraș sunt incluse în categoria imobilelor cu gradul 1 și 2 de risc seismic iar multe alte imobile, cele mai multe dintre ele abandonate, ar trebui să fie cel puțin expertizate.   

Dar în pofida acestor riscuri municipalitatea nu are în derulare vreun program de expertizare și consolidare a acestor clădiri. În urmă cu zece ani, Primăria Galați aloca anual 2-3 milioane de lei pentru consolidările unor clădiri cu risc de prăbușire, dar în ultimii ani nu s-a mai discutat despre acest subiect. 

Galațiul, pe falia „Sfântu Gheorghe”

Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, cutremurele produse în Vrancea afectează localitățile situate preponderent pe axa SV-NE față de epicentru, cu propagarea undei seismice pe două direcții: Galați – Brăila – Tulcea și Ploiești – Brașov – Făgăraș – Covasna.

Riscurile sunt mai mari la Galați pentru că orașul se află pe falia „Sfântu Gheorghe”. Traseul Faliei „Sf Gheorghe” pornește din zona seismică Vrancea, trece prin zona Tecuciului și ocolește Galațiul pe la nord-est de oraş, la mică distanţă şi însoţeşte cursul Dunării prin Ucraina pe la nord de Isaccea până la nord de Tulcea, de unde însoţeşte traseul Braţului Sfântul Gheorghe, până la malul mării.

Potrivit specialiștilor, un alt factor de risc este hazardul seismic, care la Galați are valoarea 0,24, în condițiile în care valoarea admisibilă este 0,16.

Blocuri cu zece etaje, „rezemate” unul pe celălalt

În pofida acestor riscuri, primarii pe care i-a avut orașul de-a lungul anilor nu au acordat atenție consolidării clădirilor cu risc seismic.

Această indiferență este vizibilă chiar de la intrarea în oraș dinspre Tecuci. În apropierea sensului giratoriu de la intersecția DN 25 Galați – Tecuci cu șoseaua de centură și Strada Brăilei încep cartierele de blocuri construite în anii 70-80.

Primele blocuri din cartierul Micro 18, sunt blocurile cu 10 etaje din seria G, de la G1 la G 11, care oferă imaginea binecunoscută din toate marile orașe, a „paravanului” de blocuri cu 10 etaje, care ascund în spate o puzderie de blocuri cu 4 etaje.

La o privire atentă, se observă că blocurile G10 și G9  se „reazemă” unul pe celălalt începând de la etajul 1 până la etajul 10.

S-ar putea crede că „așa a fost proiectul”, dar nu e vorba de așa ceva. Această apropiere între două blocuri nu există la celelalte blocuri din seria G. Spre exemplu, între blocul G 9 și blocul G 8 există un pațiu liber de la etajul 1 la etajul 10 și așa este situația și între toate celelalte G-uri.

De altfel, pe harta Primăriei Galați cele două blocuri sunt figurate cu o distanță considerabilă între ele. Acolo este un pasaj de trecere.

Nimeni nu poate spune când s-au „lipit” cele două blocuri. În ultimii ani, în zona Galațiului au fost cutremure cu mangnitudine de până la 5,8 grade și nu s-a întâmplat nimic, dar în cazul producerii unui cutremur cu magnitudine mai mare, în funcție și de modul de propagare a undei seismice, este previzibil ca distrugerile structurilor de rezistență ale celor două blocuri cu 10 etaje să fie provocate în primul rând de frecarea dintre cele două corpuri de clădire.

Imaginea simbol a indiferenței edililor Galațiului: pasajul „anti-cărămizi”

Cazul etalon al tergiversării consolidării imobilelor șubrede este chiar în centrul orașului, la două sute de metri de primărie. Este situația „Palatului Gheorghiu”, un „palat” abandonat de peste 30 de ani, despre care „Puterea” a relatat recent.

În 2004, „Palatul Gheorghiu”, de pe str Domnească nr 24 era în proprietatea municipalității. Primarul de atunci nu a vrut să consolideze clădirea, ci să o demoleze, măsură interzisă de Direcția pentru Cultură Galați, pentru că era vorba de un imobil monument istoric. Ulterior, clădirea părăsită a atras atenția unor revendicatori de ocazie și până la finalizarea proceselor primăria nu sa mai putut implica nici în consolidare.

Cum de ani buni tot cădeau cărămizi, pentru a proteja trecătorii, primăria a construit pe lângă zidurile „Palatului Gheorghiu” un pasaj din bârne groase de lemn, ca să protejeze pietonii. Recent, Primăria Galați a obținut o finanțare de 14 milioane de lei prin PNRR pentru consolidarea și restaurarea clădirii. Sunt lucrări ce vor fi executate la concurență cu riscul producerii unui cutremur.

Primăria Galați face ce poate: liste cu zecile de blocuri și clădiri cu risc seismic de gradul 1 și 2

Deși în oraș sunt zeci de blocuri construite în anii 60, fără subsoluri tehnice, afectate de tasare și încadrate la riscul seismic de gradul 1 și 2, Primăria Galați nu a avut o prioritate din consolidarea acestor clădiri. În peste 30 de ani au fost consolidate doar 28 de imobile mai mici, nu blocuri cu sute de locatari. În general, primăria s-a limitat la reactualizarea listei cu risc seismic. Ultima listă a fost întocmită în 2019 .

În 2011, pe vremea fostului primar, Dumitru Nicolae (PSD), pe lista primăriei se aflau 112 case şi blocuri cu diferite graduri de risc seismic. Pe listă era aproape întregul cartier Țiglina 1, blocurile C12, C13, C15, C 19, C30, C31, C32, C34, C35, E4 şi D2, care sunt blocuri construite în anii 1963-1964, fără subsoluri tehnice și din cauza infiltrațiilor de la conductele mâncate de rugină sunt afectate de tasare. Toate sunt înscrise în risc seismic de gradul 2. La vremea aceea, existau 26 de cereri de consolidare a unor blocuri și imobile, dar a fost finanțată doar consolidarea blocului C20 din Țiglina 1, care a ajuns subiect în jurnalele TV după ce s-a rupt în două.

După 2012, când a devenit primar Marius Stan (PNL, UNPR), a fost sesizabilă o schimbare, prin faptul că anual erau alocate aproximativ 3 milioane de lei pentru consolidarea imobilelor încadrate la risc seismic 1 și 2. Atunci a fost întocmită o listă cu 71 de clădiri care trebuiau demolate din cauză că orice s-ar face nu mai puteau fi salvate. La Primăria Galați exista o listă de 32 de cereri ale unor asociații de proprietari care cereau soluționarea situației a 37 de blocuri și 14 imobile. Evident că nu s-a făcut mare lucru.

După 2016, s-a schimbat primarul, s-au schimbat și prioritățile. Actualul primar, Ionuț Pucheanu (PSD) nu are o prioritate în consolidarea blocurilor și clădirilor cu risc seismic, dar asta nu înseamnă cu nu îl interesează deloc această situație.

Pe data de 3 septembrie 2019, Primăria Galați a publicat ultima „Listă blocuri expertizate”, pe care sunt 28 de blocuri încadrate la risc seismic, majoritatea cu gradul 1 și 2. Apar toate blocurile șubrede din Țiglina 1, dar nu apar blocurile „lipite” din Micro 18 și nu apar zeci de alte imobile cu risc de prăbușire. Dar măcar există o listă cu ce trebuia făcut și nu s-a făcut.