Traian Băsescu vs. Istoria României: lupta pentru vila de protocol și eticheta de colaborator al Securității

Publicat: 04 aug. 2024, 07:02, de Radu Caranfil, în POLITICĂ , ? cititori
Traian Băsescu vs. Istoria României: lupta pentru vila de protocol și eticheta de colaborator al Securității

Traian Băsescu, fost președinte al României și una dintre cele mai controversate figuri politice post-comuniste, se confruntă din nou cu trecutul său tumultuos. După ce Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a stabilit că a colaborat cu Securitatea, Băsescu a pierdut o serie de beneficii, inclusiv dreptul de a folosi o vilă de protocol. Într-un gest de sfidare caracteristic, Băsescu a contestat această decizie în instanță, susținând că legea care îi retrage aceste privilegii este neconstituțională.

Ce înseamnă colaborarea cu Securitatea?

Conform CNSAS, Traian Băsescu a fost recrutat în 1972, primind numele de cod „Petrov”. El a furnizat informații despre activități considerate ostile regimului comunist, cum ar fi intențiile de emigrare ale unor colegi și relațiile acestora cu cetățeni străini. De exemplu, o notă informativă din 5 mai 1975, semnată chiar de Băsescu, a dus la interzicerea unui coleg de a fi desemnat pe nave românești care părăseau țara.

În apărarea sa, Băsescu a negat vehement că ar fi colaborat conștient cu Securitatea, declarând că nu a fost conștient de atribuirea unui nume conspirativ și că nu a semnat niciun angajament care să includă acest detaliu. El a susținut că activitățile sale din perioada respectivă, cum ar fi întâlnirile cu cetățeni străini, erau obișnuite pentru studenții de la Institutul de Marină.

Bătălia legală pentru beneficii

Pe 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia Curții de Apel București, care a constatat calitatea lui Băsescu de colaborator al Securității. Ca urmare, Băsescu a pierdut privilegiile de fost președinte, inclusiv reședința oficială. Fostul președinte a contestat însă legalitatea retragerii acestor beneficii, argumentând că Legea nr. 243/2021, care interzice drepturile foștilor șefi de stat declarați colaboratori ai Securității, a fost adoptată ulterior deciziei judiciare, ceea ce constituie o aplicare retroactivă a legii.

Cine câștigă în acest război?

În final, acest caz este emblematic pentru confruntarea continuă dintre trecutul comunist al României și prezentul său democratic. Băsescu, care s-a prezentat de-a lungul anilor drept un adversar al fostului regim, este acum prins într-o controversă care amenință să-i păteze definitiv moștenirea politică. Decizia finală a Curții Constituționale Române va stabili nu doar soarta beneficiilor sale, ci și un precedent important pentru alte cazuri similare.

Această poveste este o reamintire a complexității și ambiguității tranziției post-comuniste în Europa de Est și a dilemelor etice și legale pe care aceasta le implică. În așteptarea deciziei finale, rămâne de văzut dacă Băsescu va reuși să recâștige privilegiile de care a fost deposedat sau dacă va trebui să-și accepte rolul în istoria recentă a României.