Transportul feroviar românesc în pragul colapsului: Buget insuficient, costuri în creștere și infrastructură depășită DOCUMENT
Sistemul de transport feroviar din România traversează una dintre cele mai grave crize din istoria sa recentă, alimentată de o combinație toxică de creșteri masive ale costurilor, venituri insuficiente și un buget incapabil să acopere nevoile minime de funcționare.
Un document oficial de la Ministerul Transporturilor arată că problemele se acumulează și riscă să afecteze grav nu doar operatorii de transport, ci și sutele de mii de călători care depind zilnic de trenuri pentru a se deplasa. Deși transportul feroviar este considerat esențial pentru economia României, acesta se confruntă cu dificultăți severe care amenință să paralizeze funcționarea sa în viitorul apropiat.
Costuri în continuă creștere: presiuni financiare insurmontabile
Una dintre principalele cauze ale acestei crize este creșterea necontrolată a costurilor de operare. Tariful de utilizare a infrastructurii a fost majorat cu nu mai puțin de 18% față de anul anterior, ceea ce reprezintă o povară uriașă pentru operatorii feroviari. Aceștia sunt obligați să plătească tarife semnificative pentru fiecare kilometru parcurs, fără a beneficia de infrastructură modernizată sau de servicii îmbunătățite din partea CFR Infrastructură, care gestionează rețeaua feroviară națională. La această majorare s-a adăugat și o creștere a cheltuielilor cu personalul, odată cu implementarea Legii nr. 195/2020, care impune noi reguli privind salarizarea angajaților din domeniul feroviar.
Mai mult decât atât, prețul combustibilului, în special al motorinei, și costul energiei electrice au cunoscut o explozie în ultimii ani. Aceste scumpiri, împreună cu tarifele de întreținere tot mai mari ale materialului rulant – care au crescut cu aproximativ 12% față de anul precedent – au creat un cocktail financiar dezastruos pentru operatorii feroviari. Într-un astfel de context, companiile din acest sector se văd forțate să facă față unor costuri aproape imposibil de acoperit din veniturile generate din activitatea curentă.
Venituri insuficiente din vânzarea biletelor: subvențiile de stat, o soluție paliativă
Deși s-a înregistrat o creștere modestă a veniturilor din vânzarea biletelor, acestea sunt departe de a acoperi costurile reale de operare. În primele luni ale anului 2024, veniturile din bilete și alte titluri de călătorie au crescut cu aproximativ 11%, dar acest avans s-a dovedit insuficient. Potrivit datelor oficiale, doar 40% din cheltuielile eligibile sunt acoperite din încasările realizate. Restul costurilor sunt acoperite din subvențiile oferite de stat prin contractele de servicii publice, însă bugetele alocate sunt considerabil sub nivelul necesar pentru a asigura funcționarea la parametrii minimi ai sistemului.
Această dependență cronică de subvențiile de stat amplifică riscul unei colapsuri financiare în eventualitatea în care Guvernul nu poate sau nu dorește să aloce sumele necesare la timp. De altfel, pentru lunile august-noiembrie 2024, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (A.R.F.) a indicat că nu dispune de fonduri suficiente pentru a acoperi obligațiile sociale de transport, lăsând operatorii într-o situație extrem de vulnerabilă. Fără aceste compensații, multe categorii sociale, cum ar fi pensionarii și studenții, riscă să fie grav afectate, având acces limitat la transportul feroviar.
Deficitul bugetar agravant: o gaură de 420 milioane lei
Un alt aspect alarmant este deficitul bugetar tot mai mare, care ar putea paraliza sistemul feroviar în lunile următoare. Estimările arată că, pentru anul 2024, transportul feroviar se confruntă cu un deficit bugetar de aproximativ 420 de milioane de lei. Aceasta înseamnă că operatorii nu dispun de suficiente resurse pentru a acoperi cheltuielile de operare, întreținere și modernizare. Cu un astfel de gol bugetar, serviciile feroviare sunt supuse riscului de a fi întrerupte sau de a deveni și mai nesigure, pe fondul lipsei de investiții în infrastructură și echipamente.
Acest deficit are consecințe directe asupra serviciilor oferite călătorilor, afectând calitatea transportului și accesul la servicii esențiale. Operatorii sunt deja nevoiți să facă reduceri semnificative în ceea ce privește frecvența trenurilor, durata călătoriilor și numărul de rute deservite. În plus, creșterea tarifelor pentru călători ar putea fi o soluție extremă la care operatorii ar putea recurge, în încercarea de a acoperi măcar o parte din deficit. Însă aceasta ar pune o presiune suplimentară pe populație, în special pe categoriile vulnerabile care depind de transportul feroviar pentru deplasările zilnice.
Îmbătrânirea materialului rulant: trenuri vechi, riscuri mari
Îmbătrânirea accelerată a materialului rulant este o altă problemă gravă cu care se confruntă sistemul feroviar. Multe dintre trenurile care circulă în prezent pe șinele românești sunt depășite din punct de vedere tehnic, având o vârstă medie mult peste standardele europene. În lipsa unor investiții majore în material rulant nou sau în modernizarea celui existent, operatorii feroviari se văd nevoiți să folosească trenuri care necesită reparații și întreținere frecventă.
Costurile cu întreținerea și reparațiile trenurilor au crescut cu aproximativ 12% față de anul trecut, dar aceste cheltuieli sunt absolut necesare pentru a garanta siguranța călătorilor. Cu toate acestea, din cauza constrângerilor bugetare, există riscul ca trenurile să nu mai fie întreținute corespunzător, ceea ce ar putea avea consecințe grave în termeni de siguranță. Deja au fost semnalate numeroase incidente în care trenuri au suferit defecțiuni tehnice, cauzând întârzieri majore și disconfort pentru călători.
Facilități sociale în pericol: cum afectează criza categoriile vulnerabile
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale crizei feroviare este impactul asupra beneficiilor sociale oferite prin transportul feroviar. Începând cu luna august 2024, A.R.F. nu a mai putut acoperi integral compensațiile pentru transportul social, lăsând pensionarii, studenții și alte categorii sociale vulnerabile fără acces la facilitățile de care beneficiau anterior.
Această situație este cu atât mai gravă cu cât multe dintre aceste categorii depind de trenuri pentru a se deplasa la locul de muncă, la instituțiile de învățământ sau pentru acces la servicii esențiale. Fără sprijinul statului, accesul la transport pentru acești oameni devine extrem de limitat, amplificând inegalitățile sociale într-o perioadă în care România se confruntă deja cu provocări economice majore.
Sistemul feroviar românesc are nevoie urgentă de reformă și investiții
Sistemul de transport feroviar din România se află într-o situație de criză profundă, în care creșterile semnificative de costuri, veniturile insuficiente, deficitul bugetar și infrastructura îmbătrânită pun în pericol viitorul acestui sector esențial. Dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru a stabiliza situația și pentru a investi masiv în modernizarea infrastructurii și a materialului rulant, sistemul feroviar ar putea intra într-o spirală descendentă din care va fi extrem de dificil să se recupereze.
Soluție: Guvernul alocă peste 700 milioane de lei pentru transportul feroviar și facilități sociale
În contextul provocărilor economice și financiare cu care se confruntă transportul feroviar din România, Guvernul României va adopta un proiect de hotărâre privind alocarea unor sume substanțiale din Fondul de rezervă bugetară, pentru a sprijini Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Această măsură vine ca răspuns la necesitatea de a asigura continuitatea serviciilor publice de transport feroviar și de a susține facilitățile sociale pentru anumite categorii de beneficiari.
Conform hotărârii adoptate, bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pe anul 2024 va fi suplimentat cu un total de 732.138 mii lei (aproximativ 146 milioane de euro). Acești bani provin din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului și vor fi împărțiți între două capitole majore:
- 420.169 mii lei vor fi alocați pentru transportul feroviar, în special pentru susținerea transportului public de călători. Această sumă este destinată acoperirii costurilor operatorilor feroviari și asigurării continuității serviciului public, respectând obligațiile de serviciu prevăzute în contractele încheiate cu statul.
- 311.969 mii lei vor fi utilizați pentru asigurarea serviciilor universale de călătorie pe calea ferată, metrou, rutier și naval, pentru categoriile de beneficiari care beneficiază de facilități de călătorie. Aceștia includ, printre altele, pensionarii, persoanele cu dizabilități și alte categorii protejate prin Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Obligații de serviciu public și deconturi pentru transportatori
Hotărârea reglementează și modul în care aceste sume vor fi utilizate. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va folosi banii pentru a efectua plăți în baza deconturilor transmise de operatorii de transport feroviar, metrou, rutier și naval. Fondurile vor acoperi facilitățile de călătorie prevăzute de lege și vor fi direcționate și către implementarea programului de transport feroviar de călători gestionat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF).
Acest program, care se derulează în perioada 2022-2032, prevede condiții stricte de calitate, confort și eficiență pentru operatorii feroviari, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1453/2022.
Impactul asupra transportului feroviar și categoriilor vulnerabile
Alocarea acestor fonduri vine într-un moment critic pentru transportul feroviar din România, care se confruntă cu o infrastructură învechită, costuri în creștere și un deficit bugetar care amenința continuitatea serviciului public. Suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor are rolul de a asigura că operatorii de transport pot continua să ofere servicii publice esențiale, în ciuda dificultăților financiare.
De asemenea, măsurile adoptate oferă un sprijin semnificativ pentru categoriile vulnerabile ale societății. Beneficiarii de facilități de călătorie – inclusiv pensionarii, studenții și persoanele cu dizabilități – vor continua să aibă acces la transport gratuit sau redus pe calea ferată, precum și la transportul cu metroul și mijloacele de transport public rutier și naval.
Răspunderea Ministerului și condiții de restituire a fondurilor neutilizate
Hotărârea Guvernului stabilește clar că Ministerul Transporturilor, în calitate de ordonator principal de credite, este responsabil de utilizarea corectă a fondurilor alocate. În cazul în care sumele nu vor fi utilizate în totalitate, acestea trebuie returnate la Fondul de rezervă bugetară până la sfârșitul anului 2024, în conformitate cu legislația în vigoare.
Ministerul Finanțelor a fost autorizat să efectueze modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat și a bugetului Ministerului Transporturilor, pentru a reflecta noile alocări de fonduri.