Trenul Regal: Prima călătorie a adus-o în țară pe regina Elisabeta

Istoricul Tudor Vișan Miu, invitat la „Dialogurile Puterii”, face o incursiune prin anii Regalității din România. Aflăm, astfel, povestea Trenului Regal, carte al cărui autor este, împreună cu Andrei Berinde. Suntem invitați cu toții, pe urmele suveranilor care au străbătut țara pe căile ferate.

România avea zero kilometri de cale ferată (1866), iar Regelui Carol I, i se întindea înainte o misiune cu deznodământ necunoscut. Unul dintre momentele triste ale poveștii Trenului Regal este cel din noaptea de 3 ianuarie 1948 când Regele Mihai pleacă în Exil.

„Astăzi, căile ferate, ca și Familia Regală, fac Regală, fac parte din prezentul românesc. Iar Trenul Regal, traversând epocile, stă drept mărturie pentru istoria întrepătrunsă a monarhiei și a drumurilor de fier”.

Tudor Vișan Miu: „Atunci când Carol I a venit în România, în 1866, nu aveam cale ferată, dar proiecte existau, iar regele le-a transformat în priorități de cel mai înalt grad. Și asta se vede prin faptul că le menționa întotdeauna în mesajele adresate Parlamentului și a insistat suficient de mult cât să se inaugureze după 3 ani 1869, linia București-Giurgiu, făcând și o amenințare:

Până nu voi inaugura această cale ferată nu o să plec din țară!

Sigur, Regele a avut niște plecări în Imperiul otoman și Rusia, dar niciuna spre Occident… călătorie din care s-a întors cu Elisabeta, soția lui. Și a existat probabil și un considerent practic: „orice soție pe care o aduc nu poate să treacă prin aceeași călătorie dificilă cum am avut eu cu trăsura 2 zile de la Turnu Severin la București”.

Pe Regina Elisabeta a adus-o pe Dunăre până la Giurgiu și apoi cu trenul

 Povestea continuă după aceea pe căile ferate, evident s-a dezvoltat această rețea feroviară, inclusiv rețeaua care unește Moldova de Muntenia-Oltenia și face legătura cu celelalte infrastructuri feroviare din statele vecine. Tot timpul a existat o problemă de conexiune cu Rusia pentru că avea alte ecartamente, altă distanță între șine, care era in incompatibilă, să spunem cu cea folosită în restul Europei.

Cartea care se referă la actualul tren Regal, (pentru că a existat și altul înainte) se refera la 1928. Este un tren comandat în Italia, care există și astăzi. A fost sigur după 1989, recondiționat și e funcțional și călătorește și astăzi. Familia legală îl folosește.

Este un tren special, e un tren cu aburi și s-a stabilit tot timpul traseul în funcție de o tematică. A fost o călătorie în Dobrogea, de pildă, una în Moldova, când a fost Centenarul,  s-a mers la Alba Iulia. Traseul se stabilește în funcție de dorințele de a atinge anumite locuri. În 2017 s-a mers în zonele bătăliilor din vara anului 1817, era centenarul lor, la Mărăști, Mărășești și la Oituz”.

(…)

Tudor Vișan-Miu este doctor în istorie (2023), absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București. Pasionat de istoria familiilor, instituțiilor și mentalităților, a publicat volumele „La școală cu Regele Mihai. Povestea Clasei Palatine” (2016), „O viață… Tudor Vișan-Miu în dialog cu Dinu Zamfirescu” (2019) și „Mareșalii Palatului. Curtenii regilor României, 1866–1947” (2022).