Trump adâncește criza de încredere din NATO în privința partajării informațiilor. Alianța, zguduită de temeri și suspiciuni

Partajarea informațiilor între aliații NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil, marcat de precauții și suspiciuni, însă actualul context geopolitic și revenirea lui Donald Trump în prim-planul politicii americane au amplificat aceste tensiuni.

Oficialii din cadrul NATO avertizează că neîncrederea s-a transformat deja într-o problemă structurală, care riscă să afecteze grav cooperarea dintre membrii blocului militar.

NATO, în fața unei crize profunde de încredere

Potrivit mai multor surse din interiorul NATO, statele membre se arată tot mai reticente în a împărtăși informații critice, temându-se că acestea ar putea ajunge în mâinile unor actori ostili. Această stare de tensiune are rădăcini mai vechi, însă criza s-a acutizat odată cu atacul Rusiei asupra Ucrainei și cu poziționările ambigue ale unor membri, precum Ungaria și Slovacia, considerate vulnerabile la influențele Moscovei.

SUA sub Trump: partener de încredere sau sursă de instabilitate?

Pe fondul acestor frământări, revenirea în scenă a lui Donald Trump a adăugat o dimensiune suplimentară de incertitudine. Potrivit unor oficiali NATO, statele membre se tem că administrația Trump ar putea adopta o linie pro-rusă, ceea ce ar face din SUA un partener imprevizibil, poate chiar periculos, în cadrul alianței. În plus, alegerea controversatei Tulsi Gabbard pentru funcția de director al informațiilor naționale a stârnit valuri de îngrijorare în capitalele europene.

06:12, 03.03.2025 • Internațional

NATO în fața unei schimbări majore: SUA pregătește reducerea trupelor din Europa?

20:07, 01.03.2025 • ACTUALITATE

Mesajul transmis de şeful NATO, după întâlnirea Trump-Zelenski de la Casa Albă: „Eu cred, dragă Volodimir, că trebuie să găsiți un mijloc de a vă repara relația”

Gabbard a avut, de-a lungul timpului, o atitudine favorabilă unor regimuri autoritare, cum ar fi cel al lui Bashar al-Assad, și a promovat unele teze propagate de Kremlin. Acest profil al său alimentează temerile că, sub conducerea ei, informațiile sensibile furnizate de aliați ar putea fi manipulate sau compromise.

Întâlnirea Trump-Zelenski: punctul de cotitură

Un episod care a amplificat și mai mult suspiciunile în cadrul NATO a fost întâlnirea tensionată dintre Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit unor surse din interiorul alianței, această întrevedere a ridicat „nenumărate întrebări” cu privire la angajamentul real al SUA față de apărarea Ucrainei și față de principiile fundamentale ale NATO. Deși oficialii NATO încearcă să păstreze un ton calm, temerile legate de fiabilitatea SUA ca partener de informații nu pot fi ignorate.

Partajarea informațiilor: între cooperare și suspiciune

Istoric vorbind, NATO nu a beneficiat niciodată de un mecanism de partajare a informațiilor la fel de strâns ca grupul „Five Eyes”, care reunește SUA, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă. În cadrul NATO, schimbul de informații a fost mereu filtrat prin prisma intereselor naționale și a temerilor legate de posibile scurgeri.

După prăbușirea comunismului, serviciile de informații occidentale s-au arătat foarte prudente în relația cu noii membri din Europa Centrală și de Est, suspectați că ar putea fi infiltrați de agenți ai Moscovei. Aceste suspiciuni nu s-au risipit complet nici astăzi, ba chiar s-au amplificat în contextul politic actual din Ungaria și Slovacia, unde guvernele adoptă o linie favorabilă Kremlinului.

Ungaria și Slovacia, verigile slabe ale NATO?

În prezent, serviciile de informații din Ungaria sunt excluse de la fluxul celor mai sensibile informații despre Rusia și China, tocmai din cauza acestor suspiciuni. Similar, Slovacia a intrat sub aceeași umbrelă a neîncrederii după revenirea la putere a premierului Robert Fico, cunoscut pentru retorica sa pro-rusă, arată Politico.

„Nu vrem ca astfel de informații să ajungă la Moscova”, explică un expert în securitate, subliniind că schimburile de informații esențiale se realizează, de multe ori, doar bilateral, între țările care se consideră reciproc de încredere.

Între reticență și pragmatism

Chiar și în acest context tensionat, oficialii NATO subliniază că fluxul de informații nu s-a oprit complet, deși este mai fragmentat și mai precaut ca niciodată. În cazuri critice, partajarea informațiilor continuă să fie unul dintre pilonii-cheie ai cooperării transatlantice, deși, de cele mai multe ori, informațiile vitale sunt păstrate pentru cercurile restrânse de parteneri de încredere.

O altă sursă de frustrare este legată de poziția Canadei în rețeaua Five Eyes. Există rapoarte potrivit cărora administrația Trump ia în calcul excluderea Canadei din acest club exclusivist, o mutare care ar reprezenta o lovitură gravă pentru poziția globală a țării nord-americane în domeniul intelligence-ului.

Ce urmează pentru NATO?

În fața acestei crize de încredere, NATO trebuie să își redefinească rapid mecanismele de partajare a informațiilor, adaptându-se la realitățile unei lumi multipolare și a unui climat de securitate marcat de fragmentare și neîncredere.

Potrivit foștilor oficiali, marea provocare constă în găsirea unui echilibru între nevoia de a coopera și imperativele de securitate națională, mai ales în privința informațiilor HUMINT – colectate de agenți umani din teren – care sunt considerate cele mai sensibile și mai greu de protejat.

„Informațiile sunt bijuteriile coroanei și nu vor fi niciodată împărtășite complet în formatele multilaterale mari”, explică un fost oficial al serviciilor canadiene, subliniind că adevăratele schimburi de intelligence au loc în cercuri restrânse, bazate pe relații bilaterale solide.

O alianță sub presiune

Problemele legate de partajarea informațiilor nu sunt noi pentru NATO, dar niciodată până acum nu au existat atât de multe surse de neîncredere care să acționeze simultan – de la politica pro-rusă a unor membri est-europeni, la incertitudinile legate de direcția SUA sub Trump și până la creșterea influenței Chinei și Rusiei în spațiul cibernetic și informațional global.

În aceste condiții, NATO trebuie să aleagă între consolidarea unor mecanisme de partajare a informațiilor exclusiviste – care ar putea exclude anumiți membri – sau reformarea completă a sistemului de securitate colectivă, asumându-și riscuri semnificative în privința coeziunii alianței.

Oricare ar fi calea aleasă, un lucru este cert: fără încredere, NATO nu poate funcționa eficient ca bloc militar. Iar criza actuală, amplificată de factorul Trump, nu face decât să submineze și mai mult această încredere esențială pentru viitorul alianței.