Trump și Zelenski: convorbiri sistate, dialog întrerupt, nu s-a semnat nimic

În urma întâlnirii tensionate de astăzi, 28 februarie 2025, de la Casa Albă, între președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, discuțiile s-au încheiat fără semnarea mult așteptatului acord privind exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. Deși anterior se anunțase că acordul era „ca și semnat”, divergențele majore dintre cei doi lideri au condus la suspendarea convorbirilor și la amânarea semnării.

Trump și gașca l-au ”hăituit” pe Zelenski

În cadrul întâlnirii, Trump a exprimat nemulțumirea față de ceea ce a perceput drept lipsă de recunoștință din partea Ucrainei pentru sprijinul american în conflictul cu Rusia. El a subliniat că, fără ajutorul SUA, Ucraina nu ar fi rezistat în fața agresiunii ruse și a avertizat că, în absența unui acord, sprijinul american ar putea fi retras. De asemenea, Trump a acuzat Ucraina că „se joacă cu declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial” prin refuzul de a accepta condițiile propuse.

Zelenski s-a apărat cum a putut mai bine

Pe de altă parte, Zelenski a insistat asupra necesității unor garanții de securitate clare în cadrul oricărui acord, având în vedere istoricul Rusiei de încălcare a tratatelor. El a subliniat că Ucraina nu poate face compromisuri care să-i afecteze suveranitatea și integritatea teritorială. Această poziție a generat frustrare din partea administrației americane, care a considerat că Ucraina nu este dispusă să facă concesiile necesare pentru a ajunge la un consens.

În urma acestor neînțelegeri, Trump a decis să suspende convorbirile, iar acordul privind resursele minerale, care ar fi permis Statelor Unite accesul la exploatarea unor resurse naturale esențiale ale Ucrainei, rămâne nesemnat. Această evoluție ridică semne de întrebare cu privire la viitorul relațiilor bilaterale și la modul în care Ucraina va reuși să-și asigure sprijinul internațional în fața agresiunii ruse.

Mediocritatea luiTrump, Putin și ficțiunea istorică: când realitatea trebuie să se supună spectacolului politic

Când faptele nu corespund, reinventăm istoria

Donald Trump este din nou președintele Statelor Unite. Și, în stilul caracteristic, își construiește propria versiune a realității, în care el este un pacificator absolut, singurul lider care ar fi putut împiedica războiul din Ucraina. Problema? A fost deja președinte între 2017 și 2021, iar Rusia ocupa deja Crimeea.

Dacă ar fi avut soluția magică, de ce nu a aplicat-o atunci? A condamnat agresiunea Rusiei? A susținut Ucraina cu toate mijloacele necesare? A impus sancțiuni care să oprească expansiunea Moscovei?

Răspunsul este dezarmant de simplu: nu prea.

În loc să se alăture Occidentului în condamnarea fermă a anexării Crimeei și a agresiunii rusești în Donbas, Trump a fost echivoc, ezitant și, uneori, chiar prietenos cu Putin. Ba mai mult, și-a petrecut mandatul amenințând NATO și aliatul său istoric, Europa, mai mult decât Rusia.

Și totuși, cu un tupeu incredibil, astăzi vine și susține că el ar fi putut opri războiul. Cum? Cu declarații favorabile lui Putin? Cu atacuri la NATO? Cu amenințări la adresa aliaților europeni? Sau, poate, printr-un târg suspect cu Kremlinul, în care Ucraina ar fi fost moneda de schimb?

Trump și Ucraina: sprijin militar sau monedă de schimb?

Sigur, administrația Trump a aprobat livrarea de rachete antitanc Javelin către Ucraina, dar să nu uităm contextul. Ce nu spune Trump este că același sprijin militar a fost folosit ca pârghie într-un scandal politic de proporții.

În 2019, Trump a fost pus sub acuzare pentru abuz de putere, după ce s-a aflat că a încercat să-l șantajeze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mesajul era clar:

„Vă dăm ajutor militar, dar întâi îmi găsiți ceva compromițător despre Joe Biden.”

Ceea ce ne aduce la ipocrizia momentului: un președinte care a tratat Ucraina ca pe o simplă monedă de schimb în propria bătălie politică internă susține acum că el este singurul lider care ar fi putut preveni războiul.

Întâlnirea de azi cu Zelenski: ultimul act al ipocriziei

Astăzi, 28 februarie 2025, la Casa Albă, Volodimir Zelenski și Donald Trump au avut cea mai tensionată discuție dintre un lider ucrainean și un președinte american de la începutul războiului. În loc să reafirme sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina, Trump a pus pe masă o ofertă șocantă:

„Ori faceți pace cu Rusia, ori vă lăsăm pe cont propriu.”

Deși în mod oficial această „ofertă” a fost prezentată ca o soluție diplomatică, în realitate, mesajul transmis a fost unul de abandon. În loc de sprijin ferm pentru Ucraina, Trump a sugerat că Kievul ar trebui să se așeze la masă cu agresorul și să accepte o pace dictată de Moscova.

Mai mult decât atât, discuțiile dintre cei doi lideri au inclus și un acord economic privind resursele minerale ale Ucrainei. Se presupunea că acest acord era „ca și semnat”, dar Trump a sistat brusc negocierile, iar acordul a căzut.

Concret:

• Trump a refuzat să se angajeze ferm în sprijinul Ucrainei.
• A sugerat că Ucraina trebuie să facă concesii în fața Rusiei.
• A renunțat la un acord economic considerat aproape finalizat.

Cu alte cuvinte, întâlnirea s-a încheiat fără nicio înțelegere clară între Trump și Zelenski, iar viitorul relației SUA-Ucraina rămâne în aer.

Un Trump de neînțeles… care joacă pe două fronturi

Donald Trump vrea să se poziționeze drept omul care „ar fi prevenit războiul din Ucraina”. Însă faptele arată exact opusul:

• A avut patru ani în care putea acționa ferm împotriva Rusiei.
• Nu a făcut-o.
• A transformat sprijinul pentru Ucraina într-un instrument de șantaj politic.
• Acum, ca președinte în funcție, transmite mesaje care pun în pericol securitatea Ucrainei și a Europei.

Întrebarea reală nu este ce-ar fi făcut Trump dacă era președinte, ci ce va face acum, când este din nou în funcție.

Dacă SUA își schimbă poziția și începe să împingă Ucraina spre o pace forțată cu Rusia, cât de siguri vor mai fi aliații Americii? Și cât de vulnerabilă va deveni Europa?