Tudorel Toader afirmă că demisia lui Iohannis a fost bine calculată: Nu are legătură cu hotărârea CCR

Fostul judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader, a analizat marți, într-o emisiune televizată, decizia lui Klaus Iohannis de a demisiona, considerând că aceasta a fost una strategică și că nu există nicio conexiune directă cu hotărârea Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale de anul trecut.

Toader a explicat că momentul ales pentru demisie nu este întâmplător și că se aliniază perfect cu calendarul electoral deja stabilit. Potrivit articolului 97, alineatul 2 din Constituție, în cazul vacanței funcției prezidențiale, Guvernul este obligat să organizeze alegeri în termen de trei luni.

Având în vedere că demisia președintelui Iohannis devine efectivă pe 12 februarie, acest termen de trei luni ar duce exact până pe 14 mai, dată care fusese deja stabilită pentru turul final al alegerilor prezidențiale. Astfel, în opinia lui Toader, această sincronizare perfectă demonstrează că decizia președintelui nu a fost influențată de hotărârea CCR, ci a fost gândită pentru a respecta graficul electoral existent.

19:12 • POLITICĂ

Crin Antonescu vede în demisia lui Iohannis o metodă elegantă de a evita eșecul: Probabil că n-a primit garanții ferme

06:58 • POLITICĂ

Verdictul lui CTP după demisia lui Iohannis. L-a comparat cu Călin Georgescu

„Demisia lui Iohannis nu are legătură cu decizia CCR. Eu apreciez demisia lui și trebuie să observăm că iese din mandat pe 12 februarie. Articolul 97 din Constituție, alineatul 2, spune că în termen de trei luni Guvernul va organiza alegeri. Dacă luăm în calcul data de mâine, ne ducem până pe 14 mai, când deja e stabilit graficul alegerilor și demisia e calculată pentru a ne încadra în calendarul pe care îl avem deja stabilit. Curtea va lua act de demisie, va constata interimatul și va comunica Parlamentului și Guvernului”, a explicat Tudorel Toader.

Succesiunea la conducerea țării: un proces clar reglementat

Tudorel Toader a subliniat că schimbările instituționale care urmează sunt prevăzute clar în Constituție și că nu există un risc de instabilitate majoră. Conform procedurilor, președintele Senatului va prelua automat interimatul funcției prezidențiale, iar funcția sa din Senat va fi ocupată temporar de altă persoană.

Acesta a remarcat, într-un ton ușor ironic, că în România, interimatul pare să fie cea mai stabilă funcție, având în vedere frecvența cu care se schimbă ocupanții unor posturi cheie. Cu toate acestea, a asigurat că, în final, lucrurile se vor așeza conform regulilor democratice, iar după alegerile din 14 mai, România va avea un președinte ales prin vot, validat de Curtea Constituțională, readucând astfel țara într-un cadru politic stabil.

Un punct important menționat de Toader este situația lui Ilie Bolojan, președintele Senatului și cel care va deveni președinte interimar al României. Dacă acesta nu va intra în cursa pentru Președinție, se va întoarce ulterior la conducerea Senatului, iar cel care îi va ține locul în această perioadă va reveni la poziția sa inițială.

„Nu e o complicație realmente faptul că succed funcțiile. Președintele Senatului devine președinte interimar, altcineva președinte interimar de Senat, e o dinamică. Ne place să fim interimari. Interimatul e cea mai de durată funcție.

Cred că lucrurile se vor așeza. Bolojan, dacă nu va candida la Președinție, va reveni la cea a Senatului, interimarul de la Senat va merge înapoi la funcția pe care o deținea și vom avea un președinte pe care românii îl vor alege pe 14 mai, Curtea îl va valida, confirma și astfel ne stabilizăm și intrăm în cadența normală a statului de drept”, a mai precizat Toader.