Tudorel Toader neagă că ar fi autorul scrisorii anti – Kovesi din Financial Times

Fostul ministru al Justiței, Tudorel Toader, neagă după doi ani și jumătate că ar avea vreo legătură cu scrisoarea anti-Kovesi publicată în Financial Times, pe 7 martie 2019, deși aceasta avea semnătura lui.

„Pe data de 7 martie, sper să nu greșesc, 2019, era procedura de desemnare a procurorului șef european, și a apărut într-un ziar de peste ocean o scrisoare cu numele meu, ministru al Justiției încă, cu numele meu, prin care o denigram pe doamna Kovesi. Eu am aflat de această scrisoare după ce ea a apărut în presa de peste ocean. Am întrebat, mi-a dat-o cineva, o doamnă iarăși care este plină de morală, mi-a dat un email pe care îl am și acum. Și-n care îmi zice: am trimis la…, nu știu ce, faptul era consumat. Orice aș fi spus eu, că nu eu, nu cutare, nu asta, dar zic când ne-am văzut față în față: zic – aveți relații cu revista aia așa mare, ca să vă publice acolo? Zice da, noi avem cunoștințe, 40.000 de euro, am rezolvat problema”, a declarat Toader pentru Aleph News.

Toader a refuzat sa precizeze cine a trimis scrisoarea în numele lui, menționând doar „cel care a trimis scrisoare este o persoana omniprezentă”.

Scrisoarea anti – Kovesi

În martie 2019, Financial Times a publica o scrisoare a ministrului român al Justiției, Tudorel Toader, în care acesta solicita ca Laura Codruța Kovesi, fost procuror-șef DNA, să nu fie numită în funcția de procuror-șef european.

„Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruța Kovesi, unul dintre cei trei candidați la postul de procuror-șef în nou creatul Birou al Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am văzut – de la judecători, procurori și alte surse credibile – ea nu ar trebui numită în această poziție de importanță vitală.

Strategia de investigare a doamnei Kovesi era bazată pe coerciție. După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, în perioada de patru ani în care s-a aflat la conducerea agenției, DNA a deschis investigații împotriva a 3.420 de judecători și procurori – mai mult de jumătate din magistratura țării. Tipic, aceste investigații rămâneau deschise și nu se ajungea la un proces. Erau folosite ca mod de constrângere a sistemului.

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, nou formată, independentă de DNA, a raportat recent că a preluat peste 1.422 de dosare de la predecesorul său din DNA. Aproximativ 70% erau inițiate intern, nu ca răspuns la o acuzație. Cele mai multe dosare rămâneau deschise și după doi ani și, conform raportului, erau inițiate ca răspuns la deciziile judecătorilor, contrare dorințelor DNA.

Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, a numit raportul ‘șocant’. Când aceste metode nu reușeau să pună presiune pe un judecător, se discuta despre demiterea lor din funcție sau din dosarele în care DNA avea un interes specific.

Aceasta nu este justiție. Biroul Parchetului European trebuie să îi urmărească agresiv pe cei care încalcă legea, dar nu prin sacrificarea respectului pentru drepturile umane în acest proces”.