Turcia, realități crunte post cutremur: Donațiile se transformă în mormane de gunoi

Turcii primesc foarte multe ajutoare care, în lipsa organizării, se transformă în adevărate gunoaie.

După efectele devastatoare ale cutremurelor din Turcia, mulți oameni se organizează pe rețelele de socializare sau la nivel local pentru a trimite ajutoare în zona devastată.

Totuși, în videoclipurile și fotografiile distribuite pe rețelele de socializare s-a văzut că hainele trimise în zona calamitată au format un morman de gunoi și au devenit inutilizabile fiind găsite în noroi.

Experții în logistica ajutorului umanitar și gestionarea dezastrelor subliniază necesitatea unei livrări organizate de ajutor în zona cutremurului, conform BBC News Türkçe.

Expert în logistică umanitară și managementul dezastrelor Prof. Dr. Burcu Balçık, de la Universitatea Özyeğin de Inginerie Industrială, subliniază că ajutorul neorganizat aduce mai mult rău decât bine.

„Nu trimite nimic neorganizat, nu trimite un camion. Puteți răspunde apelurilor municipalităților și organizațiilor neguvernamentale, dar nu ar trebui să luăm orice avem în casă și să trimitem un vehicul”, spune Balçık, adăugând că, altfel, ajutorul trimis se transformă în deșeuri și gunoi.

În același timp, aceste ajutoare, devenite inutilizabile, trebuie distruse prin ardere.

Deci, cum ar trebui să facă acest lucru cei care doresc să întindă o mână de ajutor regiunii cutremurului?

Ajutorul financiar este recomandat mai întâi

Balçık explică că ajutoarele trebuie să fie clasificate și logistică furnizată în zonele de dezastru pentru a le livra celor care au nevoie, iar acest lucru necesită efort și organizare.

Prin urmare, ajutorul nesolicitat trimis de instituțiile oficiale pot bloca eforturile importante și urgente în zona dezastrului.

Directorul Institutului de Management al Dezastrelor ITU, Mikdat Kadıoğlu, spune că se recomandă mai mult ajutor financiar în timpul dezastrelor.

Kadıoğlu spune: „Cu acești bani, cumpărăturile ar trebui făcute în regiunea distrusă și în zonele învecinate, astfel încât economia locală să nu se prăbușească și să nu declanșeze migrațiile interne”.

„Ajutor în limitele propriilor competențe”

Burcu Balçık precizează că trebuie făcută cooperarea cu instituțiile și ONG-urile care activează în domeniu.

Declarând că organizațiile de ajutor umanitar vor lucra luni de zile în zona dezastrului, Balçık susține că este necesar să se urmărească și să se organizeze ajutoarele în natură pe termen lung.

„Este nevoie de traducători, există activități de cartografiere din partea echipei umanitare OpenStreetMap. Oriunde lucrăm, putem vorbi despre ceea ce se poate face în organizația noastră pe termen lung. Cu puțin mai mult calm și gândindu-ne la competențele noastre”, a spus acesta.

„Dacă suntem dezvoltatori de software, de exemplu, dacă producem scutece, putem decide cum să ajutăm acolo pe termen lung, vorbind cu ONG-urile. Putem face voluntariat cu un ONG. Când suntem chemați într-un astfel de dezastru, putem fi parte din ajutorul instruirii pe care o primim”, a mai spus Balçık.

„Victimele dezastrelor ar trebui, de asemenea, să pună mâna la muncă”

Subliniind că ajutorul rapid nu este cel mai bun ajutor pentru că poate duce chiar la alte dezastre, Balçık adaugă că cei care nu au o competență specială nu ar trebui să meargă în zona dezastrelor:

„Nu mergeți, drumurile sunt blocate și vor cheltui resurse pentru a vă face să dormiți, să beți și să dormiți”.

Prin urmare, potrivit Balçık, a livra colete este o risipă. Balçık afirmă că este mai important pentru psihologia lor ca o astfel de muncă să fie făcută de victime:

„Se crede că supraviețuitorii nu pot face acest tip de muncă, dar cercetările arată că este foarte valoroasă includerea supraviețuitorilor în acest proces. A fi parte din ceva, a reconstrui ceva, a fi parte a reconstruirii este valoros din punct de vedere psihologic”, a mai declarat acesta.