Ucraina devine un focar de bacterii rezistente la antibiotice

Potrivit unui studiu recent, Ucraina devine un focar de bacterii rezistente la antibiotice, extrem de virulente, existând riscul ca acestea să se răspândească în țările învecinate și chiar în toată Europa.

Războiul dintre Rusia și Ucraina se desfășoară din februarie 2022. Peste 1.000 de atacuri neîncetate au provocat deja sute de mii de răniți în partea ucraineană. O povară uriașă pentru orice sistem de sănătate. Dar mai ales pentru cel al unei țări aflate în război, unde spitalele și alte centre de sănătate sunt frecvent vizate de atacurile invadatorului. Această situație face dificilă, dacă nu imposibilă, tratarea adecvată a tuturor răniților și izolarea celor infectați cu bacterii rezistente la antibiotice.

La răspândirea rapidă a acestor bacterii, care devin din ce în ce mai rezistente, dar și din ce în ce mai virulente, se referă un studiu publicat pe 11 octombrie 2024 în Journal of Infection.  Studiul este realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Lund din Suedia, în colaborare cu mai multe centre de sănătate din Ucraina.

09:12, 10.01.2025 • SOCIAL

Românii iau medicamente responsabil. Alexandru Rafila anunță că, la noi în țară, a scăzut consumul inutil de antibiotice: O să vedem cifrele

13:34, 18.11.2024 • Sănătate

Rezistența la antimicrobiene, o amenințare la nivel global!

Una dintre aceste bcaterii este Klebsiella pneumoniae care, așa cum indică numele, atacă plămânii. Tulpini ale acestei bacterii sunt cunoscute pentu antibiorezistența lor:  capacitatea lor de a rezista la antibiotice. În primele șase luni ale războiului, spitalele participante la studiu au identificat 37 de pacienți infectați cu această bacterie. Un sfert dintre ele erau rezistente la antibioticul colistina, care este folosit atunci când alte antibiotice nu mai dau rezultate. Aceste bacterii sunt așadar potențial rezistente la toate antibioticele disponibile.

”Toate tulpinile studiate aveau gene asociate antibiorezistenței și un sfert dintre ele par rezistente la toate antibioticele folosite în prezent”,  concluzionează într-un comunicat Kristian Riesbeck, profesor de bacteriologie clinică la Universitatea Lund și directorul acestui studiu.

”Infecțiile provocate de aceste bacterii devin foarte dificile, chiar imposibil de a fi tratate cu medicamentele pe care noi le avem în acest moment”, mai precizează acesta.

În plus la antibiorezistență, aceste tulpini rezistente la colistină mai prezintă și gene asociate cu o virulența sporită. Ceea ce nu este observat la majoritatea tulpinelor fără această rezistență. Și aceste tulpini rezistente au supraviețuit  mai bine împotriva proteinelor imunității înăscute, prima linie de apărare a corpului nostru împotriva infecțiilor.

Cercetătorii au testat virulența în laborator pe șoareci și pe larve de molii (din specia Galleria mellonella).  Tulpinile rezistente au infectat plămânii acestor rozătoare mai ușor comparativ cu tulpinile care nu au această rezistență. Și larvele infectate cu aceste tulpini au avut o rată de supraviețuire mai mică decât cele infectate cu alte tulpini. Ceea ce înseamnă că aceste tulpini potențial rezistente la toate antibioticele sunt, totodată, mai virulente.

”Adesea, bacteriile care devin rezistente la antibiotice folosesc atât de multe resurse pentru a rezista antibioticelor încât își pierd capacitatea de a infecta și de a provoca boli. Dar este posibil să fi subestimat aceste bacterii, pentru că multe dintre tulpinile pe care le-am detectat în Ucraina poartă gene pentru rezistența la antibiotice, dar și pentru virulență ”, avertizează Kristian Riesbec, citat de Sciences et Avenir. Cu toate acestea, această virulență crescută nu a fost încă confirmată la pacienți. Studii suplimentare, cu o cohortă mai mare, vor fi necesare pentru a confirma aceste rezultate îngrijorătoare.

Doi ani mai târziu, fără îndoială, numărul pacienților infectați cu aceste tulpini rezistente la antibiotice a crescut considerabil. Ceea ce reprezintă un pericol pentru toată țara, dar și pentru vecinii ei (și restul continentului), dacă a existat o răspândire peste granițe.

”Este ceva care nu va dispărea pur și simplu cu timpul. Atât timp cât pacienții nu sunt tratați în mod corespunzător și nu sunt izolați dacă sunt infectați cu aceste bacterii, răspândirea va continua, semnalează Kristian Riessfbeck. ”Este ceea ce se întâmplă atunci când un sistem de sănătate  se prăbușește”.