UE pune presiune pe România. Eliminarea acestor pensii devine o prioritate pentru Guvern
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/03/pensii-private-1.webp)
Uniunea Europeană cere României să ia măsuri decisive în ceea ce privește problema referitoare la pensii speciale, avertizând că fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea fi blocate dacă reformele necesare nu sunt implementate în următoarele șase luni. Confruntat cu acest ultimatum, Guvernul analizează mai multe variante, printre care impozitarea progresivă a pensiilor mari și creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru anumite categorii.
Pensii speciale: un sistem contestat
România continuă să plătească pensii speciale unor categorii profesionale care beneficiază de sume considerabile fără a contribui proporțional la sistemul public de pensii. Această inechitate a fost criticată de-a lungul anilor atât la nivel intern, cât și de către oficialii europeni.
În prezent, cele mai mari pensii speciale sunt acordate magistraților, care primesc, în medie, 25.158 de lei lunar. Alte categorii care beneficiază de astfel de pensii includ:
Piloții – aproximativ 13.000 de lei
Foștii angajați ai Curții de Conturi – 10.150 de lei
Foștii diplomați – 7.000 de lei
Personalul auxiliar al instanțelor – 6.700 de lei
Foștii funcționari parlamentari – 6.140 de lei
Aceste sume sunt plătite direct din bugetul de stat, în timp ce marea majoritate a pensionarilor din România primesc pensii calculate pe baza contribuțiilor efectuate de-a lungul anilor.
Soluțiile Guvernului: impozitare progresivă și creșterea vârstei de pensionare
În fața presiunilor europene, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Executivul ia în calcul mai multe măsuri pentru a echilibra sistemul de pensii și a răspunde cerințelor UE.
Una dintre soluțiile analizate este impozitarea progresivă a pensiilor speciale. Astfel, pentru sumele care depășesc 30.000 de lei pe lună, ar urma să se aplice un impozit de 16%, în loc de 10% cât este în prezent. Premierul consideră că această măsură ar putea fi una echitabilă, evitând în același timp problemele de constituționalitate pe care le-ar putea genera o lege care vizează exclusiv o singură categorie de pensionari.
De asemenea, Guvernul ia în calcul și creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați. Aceasta ar urma să crească cu șase luni pe an, până la atingerea unui prag considerat sustenabil din punct de vedere economic.
Aceste reforme sunt esențiale pentru ca România să poată accesa fondurile PNRR, care sunt cruciale pentru investițiile în infrastructură, educație și sănătate. Uniunea Europeană a subliniat în repetate rânduri că pensiile speciale reprezintă o povară financiară disproporționată și că este necesară o reformă profundă pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii.
Dacă România nu ia măsuri în perioada următoare, riscă să piardă miliarde de euro destinate redresării economice post-pandemie. Prin urmare, Guvernul se află într-o cursă contra cronometru pentru a găsi soluții care să fie acceptate atât de Bruxelles, cât și de Curtea Constituțională a României.