UE sprijină producția de armament: România va primi fonduri suplimentare pentru apărare

România și alte state aflate la granița estică a Uniunii Europene (UE) vor beneficia direct de o schimbare semnificativă în politica de utilizare a fondurilor de coeziune, care va permite redirecționarea unor sume considerabile către infrastructura militară și industria de apărare.

Această decizie vine ca răspuns la tensiunile crescute din regiune, în special din cauza războiului din Ucraina și a presiunilor internaționale, inclusiv din partea fostului președinte american Donald Trump, care a avertizat aliații NATO despre necesitatea de a-și respecta angajamentele financiare pentru apărare.

Redirecționarea fondurilor de coeziune către apărare

Conform unui raport al Financial Times, UE va modifica normele privind utilizarea fondurilor de coeziune, permițând astfel statelor membre să utilizeze aceste resurse pentru producția de armament și muniții, dar și pentru proiecte de infrastructură necesare mobilității militare, cum ar fi drumuri și poduri care să permită transportul echipamentelor militare grele. Aproape o treime din bugetul UE, adică 392 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, este alocat pentru reducerea inegalității economice între statele membre, iar acum o parte din aceste fonduri vor putea fi redirecționate spre susținerea apărării.

Deși această schimbare nu permite achiziționarea directă de arme cu fonduri europene, va stimula industriile de apărare din statele membre, inclusiv prin creșterea producției de echipamente cu dublă utilizare, cum sunt dronele, care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare.

12:57, 08.11.2024 • ACTUALITATE

Contractele cu Joe Biden merg înainte. Amfibii blindate pentru armata română

Beneficii pentru România și vecinii săi

Pentru România și țările din regiune, această modificare aduce multiple avantaje. De la invazia rusă în Ucraina, statele din estul Europei au fost nevoite să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare, iar infrastructura necesară pentru transportul echipamentelor militare a devenit o prioritate strategică. Astfel, fondurile de coeziune vor putea sprijini proiecte importante, precum consolidarea drumurilor și podurilor, pentru a asigura mobilitatea rapidă a forțelor armate în caz de conflict.

În plus, Lituania, Polonia și alte state de la granițele Uniunii se confruntă cu necesitatea unor investiții în infrastructura militară, iar schimbările în alocarea fondurilor vor facilita realizarea acestora. „Trebuie să investim în proiecte de mobilitate militară care sunt costisitoare… și importante nu doar pentru o singură țară, ci și pentru întreaga regiune”, a declarat Gintarė Skaistė, ministrul finanțelor din Lituania.

Oportunități și provocări în contextul geopolitic

Decizia de a redirecționa fondurile UE pentru apărare vine în contextul unei presiuni externe tot mai mari, în special din partea lui Donald Trump, care a amenințat că, dacă aliații NATO nu își respectă țintele de cheltuieli pentru apărare, va încuraja Rusia să-și urmeze propriile obiective. De asemenea, Polonia a fost un susținător activ al utilizării fondurilor europene pentru apărare, având în vedere că a cheltuit 4,1% din PIB-ul său pentru armată, dublul țintei stabilite de NATO, și intenționează să atingă 4,7% până în 2025.

Această presiune se reflectă și în politica UE de alocare a fondurilor. În viitor, se preconizează că accentul pe apărare va deveni o prioritate și în următorul buget european, care va începe în 2028. Fostul președinte finlandez Sauli Niinistö a recomandat în cadrul unui raport recent rezervarea a 20% din acest buget pentru apărare, în special pentru țările aflate în prima linie a amenințărilor externe, cum sunt cele din Europa Centrală și de Est.

O cale de urmat pentru UE

Pe măsură ce UE își redefinește prioritățile financiare, alocările pentru apărare vor juca un rol din ce în ce mai important, iar această schimbare va ajuta statele membre, inclusiv România, să-și îmbunătățească securitatea și infrastructura militară. Schimbarea este susținută și de statele contribuabile majore la bugetul UE, cum sunt Germania, Olanda și Suedia, care preferă utilizarea fondurilor existente pentru apărare, decât apelarea la împrumuturi sau la un buget suplimentar.