UE spune adio cărbunelui? Producţia şi consumul au ajuns în 2023 la minimul istoric

Producţia şi consumul de cărbune în Uniunea Europeană (UE) au atins în 2023 cel mai scăzut nivel de la debutul colectării datelor statistice, potrivit datelor preliminare publicate luni de Eurostat.

Producţia de cărbune s-a redus cu 22%, consumul a scăzut cu 23%

Producţia de cărbune în UE s-a redus cu 22% comparativ cu 2022, până la 274 milioane de tone, iar consumul a scăzut cu 23%, până la 351 milioane de tone.

Declin anual istoric, cu peste 100 milioane de tone, al consumului de cărbune. Germania şi Polonia consumă mult în continuare

Scăderea cu peste 100 milioane de tone a consumului de cărbune în decursul unui singur an pare a fi una dintre cele mai mari diminuări înregistrate vreodată pentru acest tip de combustibil în UE.

În rândul statelor membre, Germania (37%) şi Polonia (27%) au fost principalele consumatoare de cărbune din UE, fiind responsabile pentru aproape două treimi din consumul total.

La huilă, în 2023 producţia blocului comunitar a fost de doar 50 de milioane de tone, cu 82% mai mică decât cele 277 milioane de tone produse în 1990.

Consumul de huilă al UE în 2023 este estimat la 128 milioane de tone, cu 42% mai mic decât în urmă cu şase ani.

Polonia şi Cehia sunt singurele state UE care mai produc huilă, iar Polonia este singura ţară care utilizează huilă ca o sursă importantă pentru producţia de electricitate. Comparativ, în 1990, 13 dintre actualele state membre UE produceau huilă.

În 2022, huila a fost devansată de energia fotovoltaică în producţia de electricitate în Uniunea Europeană. Ponderea energiei fotovoltaice în producţia totală de electricitate a UE a fost de 210.249 GWh, comparativ cu 205.693 GWh pentru huilă.

România, 7% din cosumul de lignit al UE

Lignitul, un tip de cărbune cu un conţinut de energie mai mic, este utilizat în producţia de electricitate în nouă state membre UE.

În 2023, consumul de lignit în UE este estimat la 223 milioane de tone, cu 40% mai mic decât în 2018.

Germania a fost responsabilă în 2023 pentru 46% din consumul total de lignit al UE, urmată de Polonia (18%), Cehia (13%), Bulgaria (9%), România (7%) şi Grecia (5%).

Cifrele referitoare la producţia şi consumul de lignit sunt aproape identice deoarece aproape întotdeauna lignitul este consumat în ţările unde este şi produs, fiind foarte puţine tranzacţii transfrontaliere cu lignit.

Statele UE şi-au făcut stocuri de huilă

Pe de altă parte, datele Eurostat arată că dependenţa blocului comunitar de importurile de huilă a atins cel mai ridicat nivel din istorie în 2022, când a urcat până la 74,4%.

Această creştere de 14 puncte procentuale comparativ cu 2021 poate fi explicată prin faptul că ţările UE şi-au făcut stocuri de cărbune.

Spre deosebire de anii anteriori, când ţările UE au accesat stocurile lor de cărbune, în 2022 aceste ţări au majorat stocurile lor de huilă cu nouă milioane de tone, aceasta fiind prima majorare a stocurilor de după 2019.

Dependenţa de huilă a UE, nesemnificativă comparativ cu dependenţa de petrol şi gaze

Chiar dacă a atins un vârf în 2022, rata de dependenţă a UE de importurile de huilă este mult mai mică decât în cazul dependenţei de importurile de petrol şi gaze naturale, care se situează ambele la peste 97%.

Rusia, cel mai mare furnizor de huilă al UE

În 2022, Rusia a rămas cel mai mare furnizor de huilă al UE, cu o pondere de 24%, urmată de SUA (18%) şi Australia (17%).

Totuşi, după intrarea în vigoare, în luna august 2022, a embargoului impus de UE pentru importurile de huilă din Rusia, importurile blocului comunitar din Rusia au scăzut până la 27 milioane de tone în 2022, o scădere de 45% comparativ cu 2021.