Ultima uzină din Grupul „Titan-Nădrag-Călan”, al lui Max Auschnitt, a ajuns „beton concasat”. În locul ei va fi un mall

Fosta Uzină „Titan” din Galați, care făcea parte din Uzinele Metalurgice „Titan – Nădrag – Călan”, grup industrial înființat în 1920 de industriașul Max Auschnitt, a fost demolată și în locul halelor a rămas un maidan cu grămezi de bucăți de beton, pe care va fi construit al doilea mall din oraș.

Din istoria dezvoltării siderurgiei românești, care începea la Galați cu înființarea, în 1912, a Uzinei „Titan” de către celebrul industriaș Max Auschnitt, a mai dispărut un capitol, pe locul fostului „Laminor” fiind acum doar un maidan pe al cărui gard este agățat anunțul „Vând beton concasat”.

La Galați, au avut aceeași soartă și Laminorul de lanțuri navale „Trefo”, care în perioada interbelică a fost uzină de reparații a avioanelor, și Uzina de echipamente hidraulice „Mehid” sau Uzina Mecanică Navală, dar și singura Uzină de Elice Navale din Europa de Est, INETOF – Elnav Galați, construită în 1979 și dotată cu echipamente importate din Japonia.

În locul acestor uzine, care ar fi trebuit retehnologizate, nu demolate, pentru că există o cerere pe piață și pentru elice navale și echipamente hidraulice sau echipamentele navale, au rămas terenurile pe care sunt construite blocuri și mall-uri.

Pe locul Uzinei „Titan” a lui Max Auschnitt, al doilea mall din Galați

Galațiul era în anii 80 și la începutul anilor 90 pe locul 4 în ierarhia județelor contributoare la PIB, în primul rând datorită industriei. După ce o mare parte din industria gălățeană a fost distrusă și au mai rămas doar Șantierul Naval, Combinatul Siderurgic și câteva companii mici din producția industrială, în oraș se simt semnele sărăciei.

A fost anunțată o investiție de 1,6 miliarde euro într-o fabrică de baterii auto, dar care depinde de un ajutor de stat de câteva sute de milioane de euro, bani pe care Guvernul nu-i are. Asta este vestea proastă.

„Vestea bună” este că la Galați va fi construit al doilea mall. Pe 21 mai, primarul Ionuț Pucheanu (PSD), care pe 9 iunie candidează pentru al 3-lea mandat de primar, a anunțat că s-a întâlnit cu reprezentanții Grupului NEPI, care a cumpărat terenul fostului laminor de tablă Uzina „Titan”, care după 1990 se numea INTFOR SA Galați.

„Investiții NEPI Rockcastle la Galați. Orașul nostru este în plină dezvoltare. Astăzi am primit vizita investitorilor de la NEPI care au proiecte importante, inclusiv în ceea ce privește construcția unui nou mall”, a anunțat primarul Galațiului.

O știre perfectă pentru campania electorală. La rândul lor, reprezentanții NEPI au confirmat pentru presa economică investițiile de 48 milioane euro în cel de al 2-lea construit de NEPI la Galați.

„La Galaţi, deţinem deja un centru comercial în care chiriaşii şi-au manifestat dorinţa de a avea mai mult spaţiu. De asemenea, avem cerere şi din partea retailerilor care vor să intre aici, aşadar am achiziţionat teren şi vom demara în curând construcţia pentru Galaţi Retail Park, proiect care va avea o suprafaţă de 33.200 metri pătraţi şi în care vor fi investiţi 48 de milioane de euro”, a declarat Rüdiger Dany, CEO al NEPI Rockcastle.

Uzina „Titan”, construită, în 1912, de Max Auschnitt: „prima și unica industrie pentru fabricarea tablei negre și galvanizate”

Celebrul industriaș Max Auschnitt s-a născut la Galați pe 14 februarie 1888 în familia industriașului evreu Osias Auschnitt. Max a absolvit Academia de Înalte Studii Comerciale și de Export din Viena, a fost președinte al Asociației generale de Industrie din Banat, vicepreședinte Uniunii Generale a Industriașilor din România și senator al Camerei de Comerț și Industrie din Galați.

Primele afaceri le-a început la Galați, unde a construit, în 1912, Uzina „Titan” de pe strada Portului nr 213, numită de gălățeni și „Laminorul de Tablă” și care era una din cele mai importante uzine din România acelor ani.

Potrivit reclamelor din ziarele acelor vremuri, Uzina „Titan” era „prima și unica industrie pentru fabricarea tablei negre și galvanizate”. Uzina avea și un sediu la București, pe strada Clemenceau. Uzina din Galați producea nituri, foarte importante atunci pentru construcțiile de nave, locomotive, vagoane, etc, „articole metalice”, dar produsul cel mai vândut era „tablă specială pentru acoperirea caselor”.

Imperiul metalurgic al lui Max Auschnitt: Uzinele Metalurgice „Titan – Nădrag – Călan” și Uzinele și Domeniilor de Fier Reșița

În 1920, Max Auschnit a cumpărat Uzinele din Nădrag și Călan, înființând Uzinele Metalurgice „Titan – Nădrag – Călan”. În 1938, Max Auschnitt deținea, împreună cu fratele său, Edgar, Uzinele Metalurgice „Titan-Nădrag-Călan” cu peste 4.900 angajați.
Max Auschnit a devenit și administrator al Uzinelor și Domeniilor de Fier Reșița, la care era un acționar important.

În perioada interbelică, Uzinele Domeniile de Fier din Reșița, administrat de Max Auschnitt, aveau cel mai mare capital social din România, de un miliard de lei, cea mai mare cifră de afaceri și cei mai mulți angajați, 16.669 angajați în anul 1938 și 22.892 de angajați în 1948.

Max Auschnitt a făcut parte din conducerea a numeroase companii străine din Viena și Monaco, precum și din conducerile unor companii românești, Societatea Română de Telefoane, Banca Chrissoveloni, etc.

În 1939, Max Auschnitt a căzut în dizgrația regelui Carol al 2-lea, cu care era partener de croaziere și partide de poker. La un moment dat, Carol al 2-lea a devenit susținătorul lui Nicolae Malaxa, rivalul lui Max Auschnitt.

Auschnitt a fost arestat, judecat și condamnat la 6 ani închisoare. Întreprinderile sale au fost „românizate” în ultima perioadă a Dictaturii Regale și în timpul dictaturii antonesciene. În 1942 a fost eliberat din închisoare. După căderea regimului antonescian, procesul său a fost rejudecat și a fost achitat în toamna anului 1944.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Max Auschnitt și-a organizat și în SUA o bază pentru afacerile sale. În condițiile pericolului instalării regimului comunist a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a decedat în 1957. Toate proprietățile sale fuseseră deja confiscate de guvernul comunist în 1948.

Uzina „Titan” a funcționat în perioada comunistă, în anii 90 era la mare căutare inox-ul de la Galați, însă privatizarea a fost fatală
Revenind la soarta fostei Uzine „Titan” a lui Max Auschnitt, de pe strada Portului din Galați, aceasta a funcționat foarte bine și după naționalizarea din 1948. A fost redenumită „Cristea Nicolae” (după numele unui comunist ilegalist) pe vremea lui Dej și

„Întreprinderea Laminorul de Tablă Galați” pe vremea lui Ceaușescu, dar mai important este că a fost retehnologizată, a fost extinsă gama de produse și a ajuns chiar la performanțe, în primul rând din punctul de vedere al calității produselor, indiferent dacă vorbim de tabla inox sau tabla pentru fabricile de conserve din industria alimentară. După 1989, a fost rebotezată de INTFOR SA Galați.

În anii 90, devenise o modă pentru cei care își construiau vile pe Valea Prahovei să folosească la acoperișuri tablă de inox produsă la INTFOR Galați. La Cornu, există cel puțin 4-5 vile ale unor foști miniștri acoperite cu „inox de Galați”.

Privatizată în 1999, dar înglodată în datorii, INTFOR a fost preluată în 2005 de grupul de firme Profiland, controlat de Andrei Lișinschi. Prin anii 80, Andrei Lișinschi a fost taximetrist și turnător la Securitate, situație descoperită de CNSAS, după ce Lișinschi a candidat la Primăria Galați din partea PD.

Liderii PD nu s-au sinchisit de acest detaliu din biografia lui Lișinschi și în 2011, chiar primul ministru Emil Boc a vizitat uzina lui Andrei Lișinschi, pe care l-a lăudat pentru calitățile sale antreprenoriale.

Imediat după vizita lui Boc, firma a intrat în insolvență. Între timp, Lișinschi a cedat administrarea INTFOR fiului său. În 2019, uzina avea 48 de salariați și o cifră de afaceri de 16,4 milioane lei, iar în 2022 a ajuns la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de lei, pierderi de 5,5 milioane și un singur angajat. În vara lui 2023, familia Lișinschi a vândut INTFOR Grupului NEPI cu aproximativ 70 milioane de euro. Cu o parte din bani, va fi dezvoltat un proiect edilitar la București.

În 2011, urmașii lui Max Auschnitt au obținut despăgubiri pentru naționalizarea Uzinelor „Titan-Nădrag-Călan”

După 1990, urmașii lui Max Auschnitt au dat în judecată statul român, cerând despăgubiri pentru confiscarea uzinelor „Titan-Nădrag-Călan”. Procesul pentru acordarea despăgubirilor a început în 2001.

În anul 2011 a fost dată sentința finală care le-a dat dreptul moștenitorilor lui Auschnitt să primească despăgubiri de 37 de milioane de dolari în acțiuni ale Fondului Proprietatea, precum și drepturile pentru mai multe imobile.