Un aditiv care poate declanșa o boală frecventă

În cazul persoanelor cu predipoziție genetică la intoleranța la gluten, consumul pe termen lung a aditivului E551 ar acționa ca un factor declanșator al acestei boli, subliniază, medicul francez Gerald Kierzek  în cronica sa la Tele7.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a îndemnat Uniunea Europeană (UE) să re-evalueze siguranța dioxidului de siliciu (E551), atunci când este utilizat ca aditiv alimentar.

Aditivul E551, dioxidul de siliciu, este o substanță antiaglomerantă, folosită la limpezire și stabilizare, precizează InfoCons.

Acest aditiv este folosit în alimente uscate sau sub formă de pudră cum ar fi  în supe, condimente, suplimente pentru copii pe bază de cereale,  cafea solubilă și produse din ciocolată, chiar în  unele paste.

De asemenea, dioxidul de siliciu mai poate fi folosit în următoarele produse:

• Medicamente,
• Suplimente alimentare,
• Tonere pentru imprimante,
• Lacuri,
• Materiale plastice,
• Cosmetice inclusiv în pastă de dinți,
• Insecticide,
• Acaricide,
• Aplicații biomedicale și
• Produse de curățare.

În prezent, peste 2.600 de produse conțin acest aditiv.

Potrivit InfoCOns, unele studii sugerează că nu există motive de îngrijorare atunci când oamenii consumă dioxid de siliciu în doze normale, adică în cantitățile mici pe care producătorii le pun în produsele alimentare.

În unele studiile realizate pe animale, cercetătorii au observat că nu a existat nicio acumulare de siliciu după ce animalele au mâncat în mod repetat silice, susține Autoritatea Europeană pentru Siguranța ALimentară (EFSA).

Cu toate că nu există indicații privind toxicitatea E551 la nivelurile de utilizare raportate,  totuși Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a îndemnat Uniunea Europeană (UE) să re-evalueze siguranța dioxidului de siliciu (E551) atunci când este utilizat ca aditiv alimentar.

Intoleranța la gluten

Intoleranța la gluten sau boala celiacă este o reacție anormală la gluten, proteină prezentă în grâu, orz, secară și alimentele derivate. Consumul acestora declanșează o reacție exgerată a sistemului imunitar prin inflamarea tubului digestiv și apariția progresivă și de durată a diferitelor simptome: diaree cronică, dureri abdominale, anemie, slăbire și chiar tulburări neurologice, probleme cutanante și/sau dentare. În cazul copiilor, poate încetini creșterea acestora.

40% din populația globului prezintă o predispoziție genetică, dar doar 1% dezvoltă efectiv  boala, care este favorizată de factori din mediu, dar și de consumul de produse ultraprocesate.

În cazul apariției simptomelor, se recomandă prezentarea la medic și examinări care pot confirma sau infirma diagnosticul. În cazul persoanelor cu intoleranțe, cheia o reprezintă dieta fără gluten. În prezent, sunt disponibile multe produse fără gluten. A citi cu atenție etichetele fiecărui produs trebuie să devină un obicei pentru noi toți, dar mai cu seamă în cazul persoanelor cu intoleranțe la gluten.