Un bir aberant, „taxa pe apa de ploaie”. Brăilenii plătesc bani grei pentru „ploile” din decembrie!

De câțiva ani asistăm la o campanie prin care administrațiile locale, de la primării la operatorii de servicii publice de apă – canal, salubritate etc., măresc taxele și chiar instituie noi biruri, pentru a-și asigura bugete cât mai consistente pentru salarii și cheltuielile de funcționare, deși pe hârtie aceste majorări sunt motivate de creșterea bugetelor pentru investiții.

După, ce în urmă cu doi ani, o comună gălățeană a introdus, în premieră națională, „taxa pentru becul de pe stâlp”, iar anul trecut la Galați și Brăila, orașe situate pe malul Dunării, prețul apei potabile a devenit cel mai mare din țară, acum brăilenii sunt obligați să plătească sume imense ca „taxă pentru apa de ploaie”.

În ultimele zile, pe măsură ce primesc de la Compania de Utilități Publice Brăila facturile pentru apă și canalizare pentru luna decembrie, brăilenii sunt revoltați de faptul că sunt obligați să plătească sume foarte mari pentru „meteo”, adică serviciul de canalizare pentru cantitatea de apă provenită din ploile căzute la Brăila în luna decembrie.

Revoltă pe rețelele de socializare: s-a ajuns ca unii brăileni să fie taxați pentru 34 metri cubi de apă de ploaie

Cei care trebuie să plătească cele mai mari sume pentru „meteo” sunt brăilenii care locuiesc la case și care trebuie să plătească de la 5-6 metri cubi până la 35 de metri cubi de apă de ploaie sau zăpadă căzută în curtea lor.

Pe rețelele de socializare, revolta brăilenilor este în desfășurare și zilnic apar noi „recorduri” ale sumelor calculate la „meteo” în facturile pentru luna decembrie.

„Bună ziua! Nu știu dacă ați primit factura pt.consumul de apă. Eu,da! Eu știam din povești că minunile țin 3 zile dar cei de la CUP Brăila ne minunează permanent. De plătit 302,76 lei pt. luna decembrie. Apa potabilă 18mc, canal 14,40 mc + meteo 10mc. Cred că se impune un control medical celor de la CUP Brăila pentru că au luat-o razna !”, a scris pe facebook Daniela Stănilă.

„Mie mi-a pus 21 metri cubi apă meteo”, spune Eugenia Dinulescu, iar Daniela Macovei a  scăpat mai ușor, cu numai 6 metri cubi de „meteo”: „Da. La 10 mc apă potabilă ne-au pus 6 mc meteo”.

Cea mai mare sumă de plată pentru „meteo” i-a venit pe factura din decembrie lui Ionuț Năstase, care trebuie să plătească canalizarea pentru 34 metri cubi de apă de ploaie: „Dar de 34 mc ce spuneți?”.

Anual, taxa „meteo” plătită de o familie din Brăila poate ajunge și la 2.000 de lei

Tariful care trebuie plătit pentru un metru cub de apă de ploaie este de 4,84 lei/mc, plus TVA-ul de 9%.  La un serviciu „meteo” aferent unor ploi de 11 mc, se plătește 53,24 lei serviciul de canalizare, 4,79 de lei TVA-ul, în total 58 de lei.

Problema este că în luna decembrie la Brăila nu a fost nicio rupere de nori, nici vreo ninsoare viscolită, ca să se adune atâta apă din precipitații. A fost o ninsoare viscolită pe 26 noiembrie, când tot sud estul țării a fost sub „cod portocaliu”, dar nu în decembrie.

Teama cea mai mare este că dacă aceste facturi cu sume exagerat de mari la „meteo” vor veni lună de lună de la Compania de Utilități Publice Brăila, o familie cotată cu un volum lunar de precipitații de 10-11 metri cubi va ajunge să plătească anual aproximativ 700 de lei, iar cei „binecuvântați” cu ploi de 30 metri cubi căzute în curțile lor vor plăti anual în jur de 2.000 de lei.

Sunt taxați și cei care nu au în curte instalații de canalizare și, în cazurile lor, apa de ploaie se scurge în pământ

O situație care demonstrează cât de aberantă este aplicare acestei taxe este faptul că mulți brăileni nici nu au în curțile lor sifoane  de scurgere care să preia apa de ploaie sau cea provenită din topirea zăpezilor și apa se scurge în pământ, nu ajunge în canalizare:

„Am cerut să vină cineva de la ei să-mi demonstreze că apa de ploaie din curtea mea se scurge la rețeaua de canalizare. Să se convingă, practic, că nu există nicio scurgere la canalizare pentru apa pluvială, totul se scurge în pământ, nu la rețea”, spune unul din brăilenii facturați cu serviciul „meteo”.

Este o situație la fel de aberantă ca în cazurile celor care sunt obligați să plătească canalizarea și pentru apa cu care își udă gazonul sau florile din grădină.

„Taxa pe apa de ploaie”, un bir introdus la cererea operatorilor de apă – canal

I se spune „taxa pe apa de ploaie”, dar se referă și la zăpada căzută în cursul lunii facturate. Ea se calculează în funcție de suprafața proprietății fiecărui titular de contract sau pentru suprafața care îi revine unui proprietar care locuiește într-un bloc.

Această taxă a fost introdusă prin 2004 de Asociația Operatorilor de Apă Canal și este bazată pe ipoteza că toate apele meteorice provenite din ploi și zăpezi ajung în canalizare. Operatorii susțin că prin această taxă acoperă costurile pentru procesarea acestor cantități de apă.

„Nu plătiţi apa de ploaie, ci serviciul efectuat de Societatea Apă Canal S.A Galaţi, care include: colectarea, transportul şi epurarea apelor meteorice”, este explicația oferită consumatorilor pe site-ul Apă Canal SA Galați, unde de asemenea funcționează regula.

Aplicarea acestei taxe e realizată în baza datelor comunicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM): „Facturarea apei meteorice se va realiza lunar, utilizând media anuală a cantităţilor de precipitaţii a anului anterior, transmise de ANM Centrul Meteorologic Galaţi, urmând ca regularizarea să se realizeze în anul următor, în funcţie de cantitatea specifică comunicată pentru anul în curs”, se arată la art. 136, alin. (2) din Regulamentul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare al judeţului Galaţi.

Cantitatea facturată se calculează prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de ANM pentru fiecare lună a anului anterior, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi din standardul SR 1846-2/2007.

În 2018, Camera Deputaților a hotărât că primăriile îi pot scuti pe români  de plata „taxei pe apa de ploaie”

În iunie 2018, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de modificare a Legii Serviciului de Alimentare cu Apă şi de Canalizare în sensul că, opțional, primăriile și consiliile locale îi pot scuti pe cetățeni de plata acestei taxe:

 „autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale (Consiliile Locale, n.red.) pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie”.

Deși unele municipalități, din Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Craiova, Constanţa sau Baia Mare au eliminat „taxa pe apa de ploaie”, mulți edili preferă să o păstreze.