Un deputat român reclamă un caz de hărțuire sexuală la bordul unei aeronave Wizz Air cu destinația București

Deputatul Simina Tulbure a dezvăluit, într-o interpelare parlamentară către miniștrii Sorin Grindeanu și Cătălin Predoiu, un caz de hărțuire sexuală la bordul unei aeronave Wizz Air cu direcția București. 

”De curând mi-a fost adusă la cunoștință o situație de hărțuire sexuală care a avut loc la bordul unei aeronave WizzAir cu destinația București. Pasagera a solicitat sprijinul însoțitorilor de zbor, care au transmis că nu au posibilitatea de a lua alte măsuri în afară de schimbarea locului din avion al victimei. Redau în cele ce urmează declarația victimei : „Odată ajunși la sol, poliția nu a putut face nimic. Am cerut întâi ajutorul unui jandarm, care a spus că situația ține de poliția de frontieră. Polițiștii de frontieră au spus că ei doar verifică documente și că situația ține de fapt de poliția de aeroport. Am căutat timp de 15 minute sediul poliției de aeroport, iar, în cele din urmă, am întrebat o femeie de serviciu unde îl puteam găsi– ne-a spus că nu există poliție de aeroport””, a scris Simina Tulbure în interpelarea amintită.

Pe cale de consecință, deputatul i-a întrebat pe miniștrii Cătălin Predoiu și Sorin Grindeanu următoarele: Care este procedura de raportare a unui astfel de incident la bordul unei aeronave și cui îi revine responsabilitatea de a prelua plângerea? Ce obligații revin companiilor aeriene în situații de hărțuire sexuală? Aștept răspuns în scris și vă mulțumesc anticipat pentru atenția acordată acestor întrebări.

Ce a răspuns Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:

08:54, 18.12.2024 • Dezvăluiri

Brokerul fugar Cristian Sima: „Cătălin Predoiu e agent SIE”

13:45, 12.12.2024 • POLITICĂ

Cătălin Predoiu, despre aderarea la Schengen: „Este un moment istoric, emoţionant”

”În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 13635A/2024, având ca obiect „ Reglementări privind hăituirea sexuală — transportul aerian prin raportare la competențele specifice Ministerului Afacerilor Interne, precizăm următoarele:

La data de 14 septembrie 1963, a fost încheiată, la Tokyo, Convenția referitoare la infracțiuni și la anumite alte acte săvârșite la bordul aeronavelor, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 627 din 21 noiembrie 1973.

Convenția de la Tokyo are drept scop identificarea măsurilor ce pot fi luate și a responsabilităților comandantului aeronavei cu privire la anumite infracțiuni și la alte acte săvârșite la bordul unei aeronave aflată în zbor. Acest act juridic internațional include și categoria pasagerilor indisciplinați care pot săvârși acte de natură să pună în pericol siguranța aeronavei, a persoanelor aflate la bordul acesteia sau proprietatea lor.

De asemenea, menționăm că, la data de 28.03.2022, a intrat în vigoare Legea nr. 68/2022 privind ratificarea Protocolului, încheiat la Montreal la 4 aprilie 2014 și semnat de România la 13 decembrie 2019, pentru amendarea Convenției referitoare la infracțiuni și la anumite alte acte săvârșite la bordul aeronavelor, încheiată la Tokyo Ict 14 septembrie 1963.

Astfel, art.9 din Convenția de la Tokyo, amendată, prevede următoarele:

• atunci când comandantul aeronavei are motive justificate să considere că o persoană a săvârșit la bordul aeronavei un act care, după părerea lui, constituie o infracțiune gravă, el poate preda persoana respectivă către autoritățile competente din oricare stat contractant pe teritoriul căruia aterizează aeronava; comandantul aeronavei trebuie, în cel mai scurt timp și, dacă este posibil, înainte de a ateriza pe teritoriul unui stat contractant cu o persoană la bord pe care are intenția să o predea în conformitate cu prevederile paragrafului precedent, să aducă la cunoștința autorităților acelui stat intenția sa și motivele care justifică o astfel de predare;
• comandantul aeronavei trebuie să comunice autorităților cărora le este predat autorul prezumat al infracțiunii, elementele de probă și de informare care sunt în mod legitim în posesia sa.

Totodată, se impune a fi evidențiat faptul că art.62 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare (C.P.P.) reglementează actele încheiate de comandanții de nave și aeronave. respectiv:

• comandanții de nave și aeronave sunt competenți să facă percheziții corporale sau ale vehiculelor și să verifice lucrurile pe care făptuitorii le au cu sine sau le folosesc, pe timpul cât navele și aeronavele pe care le comandă se află în afara porturilor sau aeroporturilor și pentru infracțiunile săvârșite pe aceste nave sau aeronave, având, totodată. și obligațiile și drepturile prevăzute la alt. 61 ;
•  actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă se înaintează organelor de urmărire penală, de îndată ce nava sau aeronava ajunge în primul port sau aeroport românesc;

• în cazul infracțiunilor flagrante, comandanții de nave și aeronave au dreptul de a face percheziții corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe făptuitor și de a-l prezenta organelor de urmărire penală; – procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile anterior relevate constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală și nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ.

În ceea ce privește competența de a instrumenta cauzele penale privind infracțiunile săvârșite la bordul aeronavelor curse externe, care aterizează în România, precizăm faptul că aceasta aparține atât polițiștilor de frontieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, cât și polițiștilor din structurile de poliție transporturi aparținând Inspectoratului General al Poliției Române.

Astfel, menționăm că oricare dintre cele două categorii de polițiști pot primi sesizări cu privire la săvârșirea unor fapte penale la bordul aeronavelor, organul de urmărire procedând la examinarea sesizării, conform prevederilor art. 294 din C.P.P., și la verificarea competenței, potrivit art.58 din același act normativ.

În acest sens. evidențiem faptul că, potrivit art.63 alin.(3) din C.P.P., „urmărirea penală a infracțiunilor săvârșite în condițiile prevăzute la ctrt41 se efectuează de către organul de cercetare penală din circumscripția instantei competente să judece cauza, dacă legea nu dispune altfel.”.

De asemenea, la art. 41 alin. (7) din C.P.P. se prevede că „infracțiunea săvârșită pe o aeronavă înmatriculată în România este de competența instanței în a cărei circumscripție se află primul loc de aterizare pe teritoriul român.”, .iar art.42 alin.(4) din același act normativ reglementează competența pentru infracțiunile săvârșite în afara teritoriului României, în sensul că „infracțiunea săvârșită pe o aeronavă este de competenta instanței în a cărei circumscripție se află primul loc de aterizare pe teritoriul român.”

Referitor la infracțiunea de hărțuire sexuală, vă comunicăm faptul că, potrivit art.223 alin.(2) din Legea nr.286/2()09 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, care se efectuează conform prevederilor art.295-298 din Codul de procedură penală.

Cu privire la întrebarea dumneavoastră privind obligațiile ce revin companiilor aeriene în situații de hărțuire sexuală, precizăm faptul că furnizarea unor informații de natura celor în discuție excedează competențelor specifice Ministerului Afacerilor Interne.”