Un DOCUMENT guvernamental dezvăluie lacunele critice din energie: Securitatea națională, în pericol din cauza unor vulnerabilități majore

Sectorul energetic din România se confruntă cu provocări majore. Problemele din domeniu, cum ar fi lipsa unui management integrat al situațiilor de urgență, vulnerabilitățile infrastructurale, insuficiența structurilor de securitate cibernetică și absența unui plan coerent pentru prevenirea terorismului, pun în pericol nu doar aprovizionarea cu energie, ci și securitatea națională a României.

În acest context, Ministerul Energiei din România a inițiat un proiect de act normativ (pe care l-am atașat la finele acestui material) menit să răspundă acestor provocări, propunând măsuri concrete pentru îmbunătățirea capacității de reacție și protecție a sectorului energetic național. Modificările propuse sunt destinate să sporească eficiența gestionării crizelor, să asigure protecția infrastructurilor critice, să întărească securitatea cibernetică și să instituie mecanisme de prevenire a atacurilor teroriste asupra infrastructurilor energetice. Aceste măsuri sunt esențiale nu doar pentru protejarea sistemului energetic, ci și pentru consolidarea încrederii cetățenilor și partenerilor internaționali în securitatea energetică a României.

Provocările actuale ale sectorului energetic

România se confruntă cu o serie de lacune și vulnerabilități în gestionarea sectorului energetic, care, în cazul unor crize majore, ar putea conduce la disfuncționalități în alimentarea cu energie și chiar la crize de proporții. Nota de fundamentare a Proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei  prezintă câteva provocări ale sectorului energetic:

1. Lipsa unei structuri dedicate gestionării situațiilor de urgență

Una dintre cele mai grave deficiențe semnalate este absența unui sistem permanent de gestionare a situațiilor de urgență la nivelul Ministerului Energiei. Deși în trecut au existat structuri temporare, cum ar fi Comandamentele Energetice de iarnă, aceste inițiative nu sunt suficiente pentru a răspunde în mod eficient pe termen lung. Crizele energetice, cum ar fi penuria de energie sau întreruperile de furnizare, pot apărea oricând, iar lipsa unui comandament permanent face ca România să fie vulnerabilă în fața unor astfel de evenimente.

12:11, 17.12.2024 • Energie

Alarmă la ministerul lui Burduja! O propunere legislativă scoate la iveală riscuri majore pentru securitatea energetică

08:21, 19.11.2024 • ECONOMIE

Ministerul Energiei, despre cel mai așteptat ajutor pentru persoanele vulnerabile: Această măsură va aduce o îmbunătăţire în calitatea vieţii celor afectaţi de creşterile de preţuri

2. Protecția infrastructurilor critice

Infrastructurile energetice, care includ centrale electrice, rețele de transport și distribuție a energiei, depozite de gaze și alte facilități, sunt vitale pentru funcționarea economiei și a societății. Însă protecția acestora este insuficientă. În special, nu există un mecanism de monitorizare și protecție a infrastructurilor critice, care să asigure prevenirea unor atacuri teroriste sau cibernetice. De asemenea, riscurile asociate cu schimbările climatice, cum ar fi furtunile, inundațiile sau secetele extreme, afectează și mai mult vulnerabilitatea acestor infrastructuri.

3. Vulnerabilități în securitatea cibernetică

Pe măsură ce sectorul energetic devine din ce în ce mai digitalizat, riscurile de atacuri cibernetice asupra infrastructurilor critice s-au multiplicat. Hackerii pot compromite sistemele de control al rețelelor electrice sau al altor facilități, având capacitatea de a paraliza întregul sistem energetic. În acest context, Ministerul Energiei nu dispune de o structură dedicată exclusiv securității cibernetice, ceea ce face ca infrastructurile energetice să fie extrem de vulnerabile în fața atacurilor cibernetice tot mai sofisticate.

4. Absența unui plan de prevenire a terorismului

Atacurile teroriste reprezintă o amenințare constantă la adresa stabilității naționale, iar infrastructurile energetice sunt printre cele mai vizate. Ministerul Energiei nu are o structură dedicată pentru prevenirea și combaterea terorismului, ceea ce face ca sectorul energetic să rămână expus acestor riscuri. Absența unor măsuri proactive în acest domeniu poate duce la vulnerabilități serioase, mai ales într-o perioadă de instabilitate geopolitică, când amenințările pot veni din partea unor actori externi.

Schimbările propuse pentru consolidarea securității energetice

În fața acestor provocări, Ministerul Energiei a propus o serie de schimbări și măsuri menite să sporească reziliența sectorului energetic național și să răspundă eficient riscurilor și crizelor care ar putea apărea. Aceste schimbări sunt structurate pe mai multe direcții, inclusiv gestionarea situațiilor de urgență, protecția infrastructurilor critice, securitatea cibernetică și prevenirea terorismului.

1. Crearea unui compartiment permanent pentru situații de urgență

Una dintre măsurile cheie este înființarea unui Compartiment Permanent pentru Situații de Urgență (CPSU). Acest compartiment va avea rolul de a coordona activitățile de răspuns rapid în caz de criză energetică. În cadrul acestuia, va funcționa un Centru Operativ pentru Situații de Urgență (COSU), care va avea rolul de a monitoriza și coordona răspunsul instituțiilor implicate în gestionarea crizelor din domeniul energetic. COSU va fi operativ 24 de ore din 24 și va putea să se adapteze rapid în fața unor situații de urgență majore, precum întreruperi ale furnizării de energie, defecțiuni la infrastructuri critice sau atacuri cibernetice. De asemenea, acest compartiment va lucra strâns cu alte autorități naționale și internaționale pentru a asigura o reacție rapidă și eficientă.

2. Protecția infrastructurilor critice

Un alt pas esențial pentru asigurarea securității energetice naționale este înființarea unui Compartiment dedicat protecției infrastructurilor critice. Acest compartiment va fi responsabil pentru evaluarea vulnerabilităților infrastructurilor energetice și pentru implementarea unor măsuri de protecție adecvate. Va include, printre altele, crearea unui Registru Intern NATO/UE, destinat gestionării informațiilor clasificate și asigurării unui cadru de securitate națională și internațională. În plus, vor fi derulate proceduri de monitorizare constantă a stării de funcționare a infrastructurilor energetice și de protecție împotriva riscurilor naturale, precum și de prevenire a unor posibile atacuri teroriste.

3. Întărirea securității cibernetice

Pentru a răspunde riscurilor tot mai mari legate de atacurile cibernetice, Ministerul Energiei propune înființarea unui Compartiment dedicat Securității Cibernetice. Acesta va funcționa ca un centru de răspuns la incidentele de securitate cibernetică (CSIRT), având rolul de a monitoriza și a preveni amenințările cibernetice la adresa rețelelor energetice. De asemenea, acest compartiment va dezvolta programe de formare pentru personalul din sectorul energetic, pentru a asigura o reacție rapidă și profesionistă în fața atacurilor cibernetice.

4. Prevenirea și combaterea terorismului

Având în vedere riscurile crescânde de atacuri teroriste asupra infrastructurilor energetice, Ministerul Energiei propune înființarea unui Compartiment pentru Probleme Speciale, care va fi responsabil de prevenirea și combaterea terorismului în sectorul energetic. Acesta va colabora cu instituțiile de securitate națională pentru a implementa măsuri de prevenire a atacurilor și va coordona activitățile de protecție a infrastructurilor critice împotriva unor posibile acțiuni teroriste. De asemenea, acest compartiment va răspunde la cerințele internaționale în domeniul protecției infrastructurilor energetice și va asigura respectarea normelor de securitate.