Jaful din Olanda. Un expert critică România: „Nu a impus cerințe clare de securitate pentru tezaur

Un jaf de proporții a avut loc recent la Drents Museum din Assen, Olanda, unde piese arheologice valoroase din România au fost furate. În timp ce muzeul susține că a respectat toate măsurile de securitate necesare, expertul în securitatea muzeelor, Ton Cremers, critică dur lipsurile în protecția colecției și atrage atenția asupra responsabilității autorităților române.

„Bijutierii au vitrine mai bune decât muzeele”

Ton Cremers, fost șef al securității la Rijksmuseum din Amsterdam, consideră că jaful ar fi putut fi prevenit. El atrage atenția asupra unei erori fundamentale: „Dacă cineva poate detona o ușă exterioară și ajunge în câteva minute la artefactele cele mai valoroase, înseamnă că sistemul de securitate a fost superficial.”

Cremers explică faptul că un muzeu ar trebui să aibă mai multe niveluri de protecție, asemenea straturilor unei cepe. „În cazul acesta, pare că singura barieră reală a fost ușa exterioară. Odată trecută, hoții au avut acces direct la piesele de valoare.”

El subliniază și problema vitrinelor: „Acum 20 de ani am stabilit standarde pentru vitrine care să reziste cel puțin 20 de minute unui atac. Există tehnologii care pot face vitrinele impenetrabile timp de peste o jumătate de oră. Cu toate acestea, la Drents Museum, hoții au reușit să spargă geamurile rapid. De fapt, un bijutier obișnuit are vitrine mai bine protejate decât acest muzeu.”

16:43, 29.01.2025 • ACTUALITATE

Jaful din Olanda: Poliția face publică o primă poză cu unul dintre suspecți

06:37, 28.01.2025 • ACTUALITATE

Preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România trage un semnal de alarmă: România are nevoie de finanțare continuă și nu poate pierde niciun ajutor

Un lanț de eșecuri

Cremers consideră că responsabilitatea nu aparține doar muzeului, ci și altor entități implicate. „Românii au greșit pentru că nu au impus cerințe clare de securitate. Asiguratorul a eșuat pentru că nu a verificat eficiența protecției. Rijksdienst voor het Cultureel Erfgoed, care a garantat o parte din despăgubiri, a eșuat. Practic, întregul lanț a fost defectuos.”

În plus, Cremers critică și abordarea părții române în această situație. „Nu este suficient să trimiți obiecte valoroase într-un muzeu străin și să presupui că sunt în siguranță. Trebuie să existe condiții clare de protecție, iar autoritățile române ar fi trebuit să se asigure că aceste standarde sunt respectate.”

El menționează că în astfel de cazuri, vitrinele trebuie construite cu sticlă laminată, întărită cu folie specială și încadrate într-un cadru metalic solid. „Dacă hoții ar fi avut de spart mai multe bariere și de luptat cu vitrine impenetrabile, cel mai probabil ar fi renunțat.”

Muzeul se apără

Directorul Drents Museum, Harry Tupan, a declarat că s-au luat măsuri suplimentare de securitate și că toate cerințele stabilite în contractul de asigurare au fost respectate. „Ne-am respectat obligațiile”, a spus Tupan.

Cu toate acestea, muzeul a refuzat să ofere detalii despre măsurile concrete de securitate, invocând investigația în curs. De asemenea, nu a răspuns la criticile formulate de Cremers.

O lecție dură pentru muzeele din Europa

Jaful de la Drents Museum ridică întrebări serioase despre securitatea expozițiilor de artefacte valoroase. Experții avertizează că, în lipsa unor măsuri eficiente, astfel de evenimente s-ar putea repeta. În final, așa cum spune Cremers, „dacă nu întărești vitrinele, nu protejezi doar obiectele de artă, ci și personalul muzeului”.