Un nou tratament împotriva Alzheimer, în curs de autorizare

Un nou tratament împotriva maladiei Alzheimer, dezvoltat de compania farmaceutică Eli Lilly, este considerat eficient de un grup de experți reuniți la solicitatea FDA (Agenția americană penru alimente și medicamente) din SUA.

Cei 11 experți independenți, din cadrul unui comitet consultativ, reuniţi la solicitarea FDA pentru a examina datele furnizate de un studiu clinic, au considerat în unanimitate că Donanemab este eficient pentru pacienţii aflaţi într-un stadiu incipient al bolii.

Sarah Dolan,  unul dintre experți, a apreciat că există o nevoie „imensă” de noi tratamente. Dar subliniacă că pacienţii şi medicii vor trebui să primească „o mulţime de informaţii” despre tratamentul dezvoltat de Eli Lilly pentru a asigura o monitorizare adecvată a acestuia.

Deși FDA nu are obligația de a da curs recomandării acestui comitet, totuși foarte rar agenția trece peste aceasta.

16:47, 22.08.2024 • Sănătate

Un gel din plante care oprește sângerarea instant, aprobat de FDA

Donanemab este administrat intravenous și are ca scop ”atacarea” plăcilor amilioide formate la nivelul creierului pacientului diagnosticat cu Alzheimer.

Medicamentul face parte dintr-o nouă clasă terapeutică pentru maladia Alzheimer.

Studiul clinic a arătat că  Donanemab încetineşte progresia acestei boli degenerative, provocând în acelaşi timp efecte secundare grave la anumiţi pacienţi, cum ar fi hemoragii cerebrale.

FDA a amânat în primăvara acestui an autorizarea preconizată a tratamentului pentru a analiza mai atent datele şi pentru a convoca acest comitet de experţi.

FDA a autorizat anul trecut un alt tratament, care acţionează într-o manieră similară, comercializat sub denumirea de Leqembi (molecula Lecanemab) şi dezvoltat de companiile Eisai şi Biogen.

Factori de risc

”Principalul factor de risc pentru boala Alzheimer este vârsta. Urmează factorii de risc vasculari – hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fibrilaţia atrială, fumatul, obezitatea, sedentarismul, traumatismele cranio-cerebrale, chiar şi cele minore, mai ales repetate, un nivel scăzut de educaţie, poluarea. La toate acestea, se adaugă lipsa interacţiunilor sociale şi depresia”, precizează prof. univ. dr. rof. dr. Bogdan Popescu, şeful secţiei neurologie din Spitalul Colentina,