Din 1985, Comisia Europeană selectează anual unul sau mai multe orașe din diferite țări europene pentru a fi recunoscute drept capitale culturale pentru anul următor.

În acest fel, oficialii vor să atragă atenția asupra dezvoltării lor culturale, să crească fluxul de turiști și să obțină finanțare suplimentară pentru infrastructura lor.

În ani diferiți, acest titlu a fost acordat unor orașe turistice populare precum Atena (Grecia), Florența (Italia), Amsterdam (Țările de Jos), Paris (Franța), Dublin (Irlanda), Madrid (Spania), Lisabona (Portugalia), Copenhaga. (Danemarca), Bologna (Italia), Cracovia (Polonia), Bruges (Belgia), Graz (Austria), Sibiu (România), Tallinn (Estonia), Maribor (Slovenia), Wroclaw (Polonia), Rijeka (Croația) și multe altele.

În 2025, conform deciziei Comisiei Europene, Nova Gorica (Slovenia) și Chemnitz (Germania) au fost recunoscute drept capitale culturale ale Europei. Ele vor prelua acest titlu de la Tartu (Estonia), Bad Ischl ( Austria) și Bude (Norvegia).

Nova Gorica (Slovenia)

Nova Gorica, oraș din vestul Sloveniei, este situat lângă granița cu Italia. Orașul, în forma sa actuală a apărut abia în 1947 ca urmare a încheierii Tratatului de Pace de la Paris, conform căruia s-a stabilit o nouă graniță între Italia și Iugoslavia de atunci. Cea mai mare parte a regiunii istorice Horyška de la poalele Alpilor Iulieni a fost apoi lăsată ca parte a Sloveniei (respectiv parte a Iugoslaviei), în timp ce cel mai mare oraș al său, Gorizia, a fost cedat Italiei.

Nova Gorica a fost construită de la zero,  aproape de granița cu Italia și orașul Gorizia. După trasarea noii granițe în urma celui de-al Doilea Război Mondial, suburbiile nordice și estice ale fostului oraș Gorizia, incluzând Solkan, Šempeter, Kromberk, Rožna Dolina și Pristava, au fost transferate Republicii Federative Iugoslavia. Măsura a afectat aproximativ 40% din teritoriul municipiului.

Deși populate, aceste suburbii nu aveau o structură bine definită și erau slab conectate între ele. În fața acestei provocări, autoritățile comuniste din Republica Socialistă Slovenia au decis să creeze o nouă așezare care să transforme acest peisaj dezorganizat într-un spațiu urban coerent. Proiectul a fost sprijinit direct de mareșalul Tito, liderul comunist al Iugoslaviei, care a văzut în acest plan o oportunitate de a consolida unitatea regională și de a demonstra progresul statului socialist.

Astfel, s-a născut Nova Gorica, sau „Noua Gorizia”, un oraș modern care să simbolizeze adaptarea la noile frontiere. Decizia de a construi Nova Gorica nu a fost doar o soluție practică la o problemă administrativă, ci și o declarație politică, subliniind capacitatea regimului de a modela viitorul.

Orașul are mai multe obiective interesante și poate fi de interes și pentru pasionații de drumeții – în apropiere sunt Alpii Iulieni, care oferă priveliști minunate.
Nova Gorica

Nova Gorica. Foto: Wikipedia

Chemnitz (Germania)

Orașul istoric Chemnitz din partea de est a Germaniei a fost fondat în secolul al XII-lea și, prin urmare, încântă turiștii cu arhitectura veche germană. În același timp, în secolul al XVIII-lea, orașul a devenit unul dintre cele mai mari centre industriale din Germania.

După al Doilea Război Mondial, orașul a devenit parte a RDG, iar în 1953 a fost redenumit Karl-Marx-Stadt de către autoritățile pro-sovietice. După reunificarea Germaniei, i s-a redat numele istoric de Chemnitz, după ce 76% din localnici au votat pentru această schimbare. Astăzi este unul dintre cele mai mari orașe din statul federal Saxonia.

La mijlocul anilor 1990, a început reconstrucția centrului orașului, iar în jurul clădirii primăriei au apărut multe magazine. Din 2007, sloganul oficial al orașului este „Chemnitz – orașul modernității”.

Chemnitz, AmSchloss

Chemnitz, AmSchloss. Foto: Wikipedia

Lista cu orașele ce vor fi capitale culturale europene pentru 2026-2029

Pentru cei curioși, putem oferi și o altă informație. Se știu deja care orașe vor fi capitale culturale europene în următorii câțiva ani:

  • Trencin (Slovacia) și Oulu (Finlanda) în 2026
  • Liepaja (Letonia) și Évora (Portugalia) în 2027
  • Ceske Budejovice (Republica Cehă), Bourges (Franța) și Skopje (Macedonia de Nord) în 2028
  • Lublin (Polonia) și Kiruna (Suedia) în 2029

De asemenea, în 2030, două orașe încă nespecificate, din Cipru și Belgia vor deveni capitalele culturale ale Europei, iar Liov (Ucraina) și Nikšić (Muntenegru) vor concura și ele pentru acest titlu (începând cu 2021, nu numai statele membre UE au dreptul de a participa la competiție, ci și țările candidate la UE).

În 2031, alte două orașe nenumite încă, din Malta și Spania vor deveni capitale culturale; în 2032 – din Bulgaria și Danemarca; în 2033 – din Țările de Jos și Italia, precum și una dintre țările candidate la UE.