Unde pot fi văzute Eroinele Escadrilei Sanitare a României

Aceste femei au salvat mii de vieţi în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, însă, din păcate, în timpul regimului comunist, au fost excluse din aviaţie şi lăsate uitării. Acum însă toate eforturile duc către o mai mare expunere a lor.

Microexpoziţia „Eroinele Escadrilei Sanitare”, proiect din seria „Exponatul lunii”, poate fi vizitată la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Capitală.

Microexpoziţia dezvăluie destinul a trei dintre aviatoarele care au participat la salvarea răniţilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: Smaranda Brăescu (deţinătoare a unui record mondial la saltul cu paraşuta, în 1932), Mariana Drăgescu şi Nadia Russo-Bossie.

Cele trei au făcut parte dintr-o escadrilă sanitară înfiinţată odată cu Aviaţia Sanitară, în ianuarie 1940, ce avea „atribuţiunea de a transporta bolnavii şi răniţii gravi, militari şi civili, în timp de pace şi de război, la cele mai importante centre medicale, precum şi de a transporta personalul medical şi materialele sanitare, făcând aprovizionări urgente de seruri şi vaccinuri, medicamente, pansamente, sânge pentru transfuzii, în caz de catastrofe, accidente grave, epidemii şi oricare împrejurări unde intervenţia sa va fi necesară”, după cum se precizează în comunicatul Muzeului.

Una dintre iile din zona Moldovei ale Smarandei Brăescu

Sunt expuse o serie de obiecte personale ale celor trei aviatoare care au ajuns în colecţiile MNIR, prin grija muzeografului Şerban Constantinescu, timp de patru decenii.

Vizitatorii pot admira una dintre iile din zona Moldovei ale Smarandei Brăescu, precum şi casca folosită de aceasta în război, cât timp a fost instructor de paraşutism, membră a Escadrilei Sanitare (1942-1943) şi pilot de legătură.

Dintre piesele de patrimoniu ce i-au aparţinut Marianei Drăgescu, în expoziţie se regăsesc tunica de aviatoare (restaurată de Cristina Moşoiu, expert restaurator al MNIR), busola de mână, ceasul, tichia cu motive tătăreşti, precum şi o scrisoare. „Mi s-a urât de bombe, explozii, incendii, mine şi partizani, răniţi şi morţi. E greu pentru un bărbat şi mult prea greu pentru o femeie, fie ea cât de curajoasă şi de sfidătoare a pericolului” – îi scria aceasta, mamei sale, în timp ce se afla în misiune la Stalingrad.

Și câteva însemnări ale Nadiei Russo-Bossie

În cadrul microexpoziţiei, vizitatorii vor descoperi şi câteva însemnări ale Nadiei Russo-Bossie scrise în mai 1981, la aniversarea a 80 de ani de viaţă şi 45 de ani de la primirea brevetului de aviator, un album cu fotografii de pe front (restaurat de Cristina Petcu, expert restaurator al MNIR), precum şi decizia de pensionare a acesteia, din 1969, prin care primeşte o pensie de ajutor social de 325 de lei, la care se mai adaugă câţiva lei primiţi pentru cei 5 ani de domiciliu obligatoriu din comuna Lăţeşti din Bărăgan (1957-1961), executaţi după 5 ani de închisoare (1951-1957).

Cele trei femei aviator au salvat mii de vieţi în anii celui de-al Doilea Război Mondial, însă, din păcate, în timpul regimului comunist, au fost excluse din aviaţie şi lăsate uitării, Smaranda Brăescu şi Nadia Russo fiind chiar condamnate la închisoare.

Microexpoziţia, curatoriată de către dr. Cristina Păiuşan – Nuică, Alexandra Mărăşoiu şi dr. Cornel Constantin Ilie, va fi deschisă până pe 4 aprilie şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.