Universitaria: conducerile celor mai importante Universități din România cer revizuirea sistemului de finanțare a învățământului superior
Rectorii și președinții de senat ai celor mai importante universități de stat din România, care au constituit „Consorțiul Universitaria”, s-au întrunit la Galați unde, timp de trei zile, au discutat situația actuală din învățământul superior, o parte importantă a dezbaterilor fiind concentrată asupra unor deficiențe ale sistemului de finanțare a învățământului superior și stabilirii propunerilor de revizuire a acestuia.
„Consorțiul Universitaria” este cea mai complexă structură academică din România, incluzând peste 42% din studenții și peste 40% din cadrele didactice din învățământul superior din țară.
La Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați a avut loc reuniunea „Consorțiului Universitaria”, în cadrul căreia au fost discutate cele mai relevante aspecte în legătură cu starea actuală a învățământului superior românesc, printre care „Metodologia de finanțare a învățământului superior”, „Modul de alocare a locurilor finanțate de la bugetul de stat”, „Finanțarea cercetării științifice” și „Problema resurselor alocate finanțării masteratului didactic”.
La reuniune au fost reprezentate la nivel de rector sau președinte al Senatului cele nouă universități membre ale „Consorțiului Universitaria”: Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din București, Universitatea din Craiova, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Universitatea Ovidius din Constanța, precum și Universitatea de Stat din Moldova de la Chișinău, care are statut de membru asociat în cadrul consorțiului.
Este necesară o regândire a filozofiei care stă la baza alocării fondurilor
Cu privire la „Metodologia de finanțare a învățământului superior”, au fost identificate ca principale puncte critice „insuficienta fundamentare a unora dintre coeficienții de cost utilizați pentru repartizarea finanțării de bază” și unele „deficiențe ale principiului conform căruia aceiași coeficienți de cost sunt utilizați pentru repartizarea finanțării suplimentare între diferite ramuri de știință” și a fost convenită o propunere de remediere a acestor probleme:
„Se impune o regândire a filosofiei care stă la baza alocării, prin luarea în considerare a numărului fizic de studenți și cadre didactice, precum și prin accentuarea dimensiunii legate de excelența academică și utilizarea unor metode obiective și a unor indicatori relevanți de măsurare a calității”.
În ceea ce privește „Modul de alocare a locurilor finanțate de la bugetul de stat”, au fost identificate „anumite aspecte care diminuează impactul social, dar și economic al acestui tip de politică publică”, iar propunerea reprezentanților celor nouă universități vizează stabilirea numărului de locuri bugetate după anumite criterii:.
„Se impune o mai bună corelare a distribuției locurilor bugetate cu mărimea populației și cu numărul absolvenților de studii liceale, corectarea unor dezechilibre evidente între centre universitare și chiar între regiuni, luarea în considerare a cererii din partea candidaților, evaluată prin prisma numărului de studenți înmatriculați cu taxă.
La repartizarea locurilor bugetate rămase neocupate după sesiunea de admitere din toamnă, ar trebui să fie luat în calcul criteriul legat de numărul studenților admiși cu taxă în anul curent”.
În problema resurselor alocate finanțării masteratului didactic s-a convenit că aceasta ar avea un impact mult mai mare „dacă ar exista o condiționare a finanțării, mai ales din perspectiva burselor deloc de neglijat din punctul de vedere al cuantumului, de asumarea de către studenți a obligației de a urma, pentru o anumită perioadă, o carieră profesională în învățământul preuniversitar”.
A mai fost propusă „o clarificare a sistemului de evaluarea parcursului profesional al absolvenților de studii universitare, cu atât mai mult cu cât numeroase programe de studii din universitățile comprehensive, dintre cele care au un caracter mai puțin vocațional, oferă perspective de carieră foarte diverse, multe chiar prevăzute de condițiile de angajare pe diferite funcții în sistemul public”.
În privința finanțării cercetării științifice, trebuie revizuite criteriile de evaluare a proiectelor
La reuniunea de la Galați a „Consorțiului Universitaria” a fost discutată și problema „Finanțării cercetării științifice”, precum și o serie de deficiențe identificate în cadrul ultimelor competiții naționale de proiecte de cercetare.
Pentru soluționarea acestor deficiențe sunt necesare 3 măsuri: 1 – „regândirea modului de grupare a domeniilor de cercetare în cadrul cărora se concurează pentru finanțarea proiectelor”; 2 – „identificarea modalităților prin care este asigurată creșterea relevanței științifice a temelor finanțate, mai ales din perspectiva strategiei de dezvoltare a României și a priorităților identificate la nivel național”; 3 – „revizuirea criteriilor de evaluare a proiectelor pentru asigurarea unui mecanism corect de alocare a fondurilor destinate finanțării proiectelor de cercetare”.
O nouă prioritate: intensificarea colaborării dintre Universitățile din România și Universitățile din Republica Moldova
Participanții la reuniunea „Consorțiului Universitaria” au subliniat în documentul adoptat la finalul dezbaterilor și importanța colaborării cu instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova, în contextul continuării parcursului european al acesteia:
„Intensificarea relațiilor de colaborare cu universitățile de peste Prut, susținerea acestora în demersurile vizând conectarea acestora la rețelele și alianțele universitare cele mai reprezentative la nivel internațional și asigurarea celor mai bune condiții pentru derularea proiectelor bilaterale România – Republica Moldova”.