Va fi furtul Tezaurului Dacic o a doua răpire a ziariștilor din Irak?

Tensiunea politică de la noi a atins cote greu de imaginat după anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Asta face ca actuala coaliție de guvernare, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, să fie pe zi ce trece tot mai contestată. Pe acest fond, a apărut furtul Tezaurului Dacic.

„Ordonanța trenuleț” pusese deja gaz pe foc nemulțumirilor și tensiunea socială a devenit tot mai explozivă.

Liderii politici n-au avut curaj să mai iasă în public, de teama huiduielilor și a oprobriului public

Bomboana de pe coliva nemulțumirilor la adresa actualilor guvernanți a fost pusă pe 24 ianuarie, de Ziua Unirii Mici. Atunci, toți liderii politici de la guvernare, cu o singură excepție, au fugit ca dracul de tămâie de Hora Unirii. Adică, n-au avut curaj să mai iasă în public, de teama huiduielilor și a oprobriului public.

În plin scandal politic și social a explodat însă bomba furtului de la Muzeul Drents din Assen-Olanda. 700 de piese din aur din Tezaurul Dacic, inclusiv Coiful de aur de la Coțofenești, au dispărut fără urmă.

Atenția opiniei publice s-a mutat de la scandalul anulării alegerilor prezidențiale la furtul Tezaurului Dacic din muzeul olandez

Cu ocazia acestui furt incredibil, am aflat că tezaurul inestimabil al României a fost expus într-un muzeu de duzină din Olanda. Uimire, revoltă, reacții și declarații care mai de care mai aberante despre furtul Tezaurului Dacic. Brusc, atenția opiniei publice s-a mutat de la scandalul anulării alegerilor prezidențiale la furtul Tezaurului Dacic din muzeul olandez.

Tot mai mulți politicieni sunt uimiți, revoltați și își tot dau cu părerea. Spectacol ieftin de imagine! Ba mai mult, premierul Marcel Ciolacu a anunțat înființarea unei celule de criză la nivelul Guvernului.

Din aceasta fac parte reprezentanți ai Ministerului de Interne, Poliției Române, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii. Însă, din acest moment, situația și scenariul par trase la indigo cu răpirea ziariștilor din Irak de acum 20 de ani. Adică, din martie 2005.

Atunci, artizanul răpirii ziariștilor a fost Omar Hayssam. Astăzi, artizanul „plimbării” și expunerii Tezaurului Dacic la muzeul olandez este Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României.

Atunci, în 2005, prin câștigarea alegerilor de către Traian Băsescu și instalarea Cabinetului Tăriceanu, deși PSD câștigase alegerile, tensiunea politică era la cote alarmante și brusc a apărut scandalul răpirii a trei ziariști români în Irak. La acea vreme, am aflat după răpirea ziariștilor că aceștia erau în Irak. Acum, am aflat că Tezaurul Dacic a fost plimbat prin Europa. În final, acesta a fost expus într-un muzeu de care nimeni nu a auzit din Olanda.

Și atunci s-a făcut o celulă de criză la Palatul Cotroceni, dar azi, celula de criză e la Palatul Victoria. S-a făcut atunci o sedință CSAT și o să se facă și acum o ședință CSAT.

Atunci, eliberatorul ziariștilor a fost Florian Coldea, cel care avea să devină, ulterior, vătaful SRI. Traian Băsescu a pozat în marele salvator. Omar Hayssam, un apropiat al PSD și al lui Ion Iliescu, a ajuns vinovatul de serviciu.

Rolul lui Omar Hayssam este jucat de Oberländer-Târnoveanu

Astăzi, în furtul Tezaurului Dacic, rolul lui Omar Hayssam este jucat de Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României. Un apropiat al președintelui Klaus Iohannis. Să fie doar simple coincidențe? Cât de curând ne vom lămuri, dar rămân o mulțime de semne de întrebare.

Din ce cauză Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, a propus, iar doamna Raluca Turcan, în calitate de ministru al Culturii, a aprobat plecarea în străinătate a unor asemenea valori definitorii pentru identitatea românească, fără să existe o aprobare a Guvernului și Parlamentului?

Coiful de aur de la Coțofenești, unic în lume

Mai mult, era vorba de un tezaur de o valoare uriașă, iar Coiful de aur de la Coțofenești, unic în lume. Prin urmare, fusese inclus în patrimoniul mondial. Așa că era necesară aprobarea CSAT ca să plece, pentru că era vorba de un tezaur de patrimoniu național.

Ca atare, în mod normal, ar fi trebuit să plece copii ale exponatelor la asemenea expoziții internaționale. Nu s-a întâmplat asta. De ce oare?

Al doilea lucru trebuie lămurit de autoritățile române, în mod expres de către directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu. Este acela că în contractul de încredințare către muzeul olandez scrie că va exista pază fizică. Or, hoții au venit și au aruncat în aer ușa pentru că n-a fost nimeni să păzească muzeul și să îi oprească.

Nu s-a asigurat de către statul român paza permanentă

Un al treilea aspect trebuie lămurit de autoritățile române, inclusiv de serviciile secrete. Acesta este faptul că nu s-a asigurat de către statul român paza permanentă, la muzeul olandez și pe oriunde a fost expus în Europa.

Acest tezaur demonstrează, fără dubiu, identitatea poporului român. Practic, prin furtul Tezaurului Dacic s-a dat o lovitură devastatoare istoriei României. Dar așa se întâmplă atunci când lași biciul istoriei, Coiful de aur de la Coțofenești, pe mâna… coțofenelor politice de la noi!