Val de cutremure în România. Cinci seisme în opt ore

Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a anunțat că județul Buzău a fost zguduit de cinci cutremure într-un interval de doar opt ore, toate localizate în Zona Seismică Vrancea, una dintre cele mai active din Europa.

Cutremure dese

Primul seism s-a produs luni după-amiază, la ora 16:18, având o magnitudine de 3,6 pe scara Richter și fiind înregistrat la o adâncime de 121,2 kilometri.

Celelalte patru cutremure au avut loc într-un interval foarte scurt, cuprins între ora 23:16 și 00:24. Magnitudinile acestora au variat între 2,8 și 3,9, ceea ce, deși nu a provocat pagube, a stârnit îngrijorare în rândul populației din zonă.

14:14, 28.03.2025 • ACTUALITATE

Anchetatorii fac lumină în cazul cadavrelor găsite într-o maşină arsă: Crimă urmată de sinucidere

09:52, 28.03.2025 • ACTUALITATE

Poliţia în alertă: Cadavre găsite într-o maşină arsă

Zona Seismică Vrancea, aflată la confluența a trei plăci tectonice, este recunoscută pentru activitatea sa frecventă, însă concentrarea unui număr atât de mare de seisme într-un interval scurt de timp este considerată neobișnuită de către specialiști.

Bucureștenii se tem de un nou cutremur major (studiu)

La 48 de ani de la devastatorul cutremur din 1977, care a făcut peste 1.500 de victime și a distrus mii de clădiri în București, frica de un nou seism de proporții rămâne vie în rândul locuitorilor Capitalei. Un studiu recent arată că 82% dintre bucureșteni consideră că orașul nu este pregătit pentru un cutremur major, iar măsurile personale de protecție sunt, în multe cazuri, inexistente.

Potrivit cercetării, cutremurele sunt percepute drept unul dintre cele mai mari pericole care planează asupra orașului, 59% dintre respondenți plasând acest risc pe locul doi în topul îngrijorărilor, după problemele de sănătate personală (70%). De asemenea, 57% dintre locuitori declară că se simt vulnerabili în fața unui seism puternic.

Diferențele de percepție sunt clare între segmentele de populație. Femeile sunt mai îngrijorate decât bărbații în privința unui cutremur (62% față de 51%), iar cele mai ridicate niveluri de anxietate se regăsesc în rândul celor cu vârste între 35 și 64 de ani – generația care a crescut cu amintirea tragediei din ’77 sau care a fost marcată de poveștile cutremurului.

Pe de altă parte, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sunt ceva mai optimiști: 39% consideră că orașul este pregătit într-o oarecare măsură, răspunzând că starea este „așa și așa”. Acest contrast evidențiază o diferență de mentalitate între generații în ceea ce privește asumarea riscurilor și implicarea în măsuri preventive.

În același timp, studiul scoate în evidență o profundă criză de încredere în autoritățile locale. Lipsa transparenței, întârzierile în consolidarea clădirilor cu risc seismic și absența campaniilor susținute de educație seismică alimentează nesiguranța și lipsa de pregătire.