Valeriu Tabără, ASAS: România n-a fost și n-are cum să fie grânarul Europei. Noi producem calitate, nu cantitate

Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), demontează unul dintre cele mai cunoscute mituri despre România: „Țara noastră n-a fost și nu o să fie niciodată grânarul Europei, pentru că nu are cum. Oricât am vrea și ne-ar plăcea nouă, nu putem să ne comparăm cu producțiile mari din state precum Franța, Germania sau Spania, calitativ, însă, le dăm clasă.”

Cu un pic de noroc de la natură și tehnologii de top ne putem apropia, însă, foarte ușor de o recoltă de 15 milioane de tone (aproape jumătate din cât produc francezii), ceea ce înseamnă un plus de vreo trei milioane de tone raportat la volumul din acest an.

„Apropo de lozinca că România a fost grânarul Europei și că iar va fi. N-a fost niciodată grânarul Europei România, nici n-avem cum să fim. Din punct de vedere cantitativ, Franța, Italia și Spania au produs tot timpul mai mult, în timp ce țara noastră a obținut un grâu de excelentă calitate și prin aceasta a fost renumită. Palatele de pe Calea Victoriei s-au construit prin exportul de grâu de foarte bună calitate, aici trebuie sa câștigăm”, a declarat fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără la Podu Iloaiei, județul Iași, la un eveniment organizat de Asociația Grânarii.

Potențial de 15 milioane tone anual

România are un potențial de producție la grâu de circa 15 milioane de tone, care ar putea să fie atins cu ușurință cât de curând, susține fostul ministru al Agriculturii. Deocamdată, însă, ne mândrim cu cele aproximativ 11,4 milioane de tone – recolta record din acest an, cea mai mare de după aderarea României la Uniunea Europeană.

„Când depășim 10-12 milioane de tone, putem vorbi de producție mare în România, nu când avem șase milioane tone. Anul acesta, se pare ca sunt circa 11 milioane tone, în condițiile în care capacitatea României este undeva spre 15 milioane tone. Prin perfecționarea tehnologiilor, prin majorarea producției numai cu 300-400 kilograme la hectar, putem ajunge la acești parametri”, afirmă Valeriu Tabără.

2021 este un an bun pentru producătorii de grâu, fiind înregistrată cea mai mare recoltă din 2007 până în prezent, dar și cea mai ridicată medie la hectar (5.340 kg/ha), potrivit datelor comunicate de Ministerul Agriculturii. Spre comparație, la francezi media la hectar trece de șapte tone.

Județele în care s-a depășit media națională se află în vestul țării – Satu Mare, Bihor, Arad și Timiș, dar și în sud – Olt, Caraș Severin, Ialomița și Călărași.  

De ce este grâul românesc apreciat

Grâul românesc are un bun renume pe piața internațională, fiind apreciat pentru caracteristicile sale (proteină de minim 13 și masă hectolitrică de 80, în general), mai ales în țările arabe. Din păcate, la noi calitatea nu se prea plătește.  

„Grâul și rapița au fost foarte bune, în acest an. La grâu, am avut o producție de șase tone la hectar, iar calitatea este foarte bună pentru panificație. Grâul românesc este mult mai bun decât orice alt grâu, dar producția este mai mică cu o tonă și jumătate, cel puțin, decât la soiurile străine. Diferența de preț este, însă, de doar 5-7 euro pe tonă. Acesta este și motivul pentru care mulți fermieri au început să cultive și soiuri străine. La cele străine, când plouă, obții în plus  1,5-2 tone, raportat la soiul românesc. Când nu plouă, în schimb, faci o tonă în plus la cel românesc, care este mult mai adaptat condițiilor de la noi”, a declarat pentru Puterea.ro Ionuț Olteanu, administratorul Agromad Crops, care administrează peste 14.000 hectare de teren agricol în sudul țării.

Prețul se formează la Constanța

Un alt fermier cunoscut, Cristian Lungu, cu afaceri în cultura mare și zootehnie, le atrage și el atenția agricultorilor români că ar trebui să fie conștienți de calitatea mărfii lor și să încerce să obțină un preț pe măsură.  

„Noi nu știm să ne vindem marfa, România trebuia demult să pună condiții la vânzarea cerealelor, pentru că noi avem calitate, comparativ cu celelalte state. Să nu uităm că la noi media la pesticidele administrate este de trei ori mai mică decât în UE, ceea ce spune mult din punct de vedere al calității grâului. Dacă învățam cumpărătorii și îi motivam să dea un preț mai mare, aveam și noi de câștigat”, a precizat Cristian Lungu.  

Un lucru este foarte clar pentru toată lumea, la acest moment: prețul grâului românesc se formează după ce este cumpărat în portul Constanța, nu la fermier acasă, după cum spune Valeriu Tabără. Pe piața liberă, grâului românesc se vinde cu aproximativ un leu pe kilogram.

Agitație mare la extern

România este al doilea cel mai mare exportator de cereale din UE, după Franța, cu o pondere de aproximativ 15% în livrările totale ale Uniunii, respectiv circa șase milioane de tone, din care 3,1 milioane tone de grâu, în sezonul 2020-2021 încheiat la 30 iunie, potrivit datelor DG Agri.

Dacă anul trecut seceta a afectat serios producția de grâu, în acest an, lucrurile au stat cu mult mai bine pentru fermieri, recolta fiind mai mare cu aproximativ cinci milioane de tone. În plus, și prețurile sunt cu mult mai bune (avans de 40% față de acum un an), ceea ce ar putea fi un balon de oxigen pentru agricultori după pagubele înregistrate în 2020.

„Noi consumăm cam 2,2 milioane de tone de grâu panificabil, circa 500.000 de tone de grâu furajer, 550.000 de tone de grâu pentru semințe, 400.000 de tone de grâu pentru industria alcoolului, deci aproximativ 4 – 4,5 milioane de tone este consumul nostru total intern, restul este pentru export. Eu mă bucur ca producțiile sunt bune, dar și că prețurile sunt bune. Fermierii noștri, mai ales cei din partea de sud a țării care au avut anul trecut pierderi însemnate din cauza secetei, o să își recupereze anul acesta o parte din acele pierderi”, declara recent Adrian Oros.

Prețul grâului pe piața internațională este în creștere pe fondul prognozelor mai puțin optimiste pentru recolta din acest an din țări mari producătoare de grâu precum Rusia sau Canada, din cauza condițiilor meteo defavorabile. Analiștii estimează că n-ar fi exclus ca în lunile următoare să fie atins chiar un nivel de 300 de euro/tonă, față de aproximativ 260 euro/tonă, la începutul lunii septembrie.