Vals! Totul despre Concertul de Anul Nou de la Viena. Mărire și transformare…

Tradiționalul Concert de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, transmis ca în fiecare an în direct la TV și în România pe 1 ianuarie, reprezintă un vis pe care melomanii vor să-l vadă împlinit măcar o dată în viață.

Anul acesta numărul persoanelor care asistă la tradiționalul concert a fost limitat la 1.000 pentru prevenirea răspândirii noii variante Omicron a coronavirusului. În urma acestei măsuri, 700 de persoane posesoare de bilete nu vor putea asista la concert. Acestea vor primi în schimb locuri rezervate la următorul concert, de pe 1 ianuarie 2023, după cum a anunțat deja Filarmonica din Viena,

Ca la orice eveniment ce implică un public de peste 1.000 de persoane, accesul a fost restrâns în celebra și aurita Musikverein Hall din Viena, unde se desfășoară concertul. Este permis accesul doar celor care s-au vaccinat anti-COVID-19 cu schema complete, care au trecut prin boală sau care prezintă un test PCR negativ. Este greu de imaginat așa ceva, dar pandemia a adus, inclusiv în cazul acestui Concert măreț (care anul trecut s-a desfășurat fără public), transformarea…

Anul acesta valsurile vieneze, polcile şi marşurile dirijate de Daniel Barenboim vor fi transmise în peste 90 de ţări. Conform programului anunţat de Filarmonica din Viena, 15 piese fac parte din programul oficial, dintre care şase nu au mai fost niciodată interpretate în cadrul concertului de Anul Nou, pe lângă valsul „Dunărea Albastră” sau „Marşul lui Radetzky”, cu care se încheie în mod tradiţional spectacolul. În afară lucărilor clasicilor Johann, Josef şi Edward Strauss, la concertul din 1 ianuarie vor fi reprezentate şi creaţii ale compozitorilor Carl Michael Ziehrer şi Joseph Hellmesberger. Prin urmare anul acesta totul se desfășoară sub bagheta maestrului israelian Daniel Barenboim, care colaborează cu Filarmonica din Viena de peste cinci decenii – a mai dirijat Concertele de Anul Nou din 2009 şi 2014. În mod uimitor, concertul de Anul din 2014  dirijat de Barenboim este cam ultimul spectaculos. Pe lângă faptul că a marcat 150 de ani de la naşterea lui Richard Strauss, dar şi 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial. Acest concert a stabilit  o premieră: costumele balerinilor de la Baletul de Stat din Viena au fost create de către celebra Vivienne Westwood. Astfel, presa internaţională a remarcat faptul că “baletul a devenit de un superb punk  în viziunea lui Westwood”. Cu alte cuvinte, frumoase și excentrice rochii, ce aparţin colecţiei Gold Label Spring 2014.

Să privim la rece

Să revenim la ceea ce înseamnă acest Concert, prin intermediul câtorva „repere”. Neujahrskonzert der Wiener Philharmoniker…Un elegant ritual al fiecărui început de an. Desi în ultimii ani e departe de a fi cum era. Să privim la rece: alegerea “repertoriului valsurilor” nu excelează tot timpul, doritele de către public polci sunt cam rare, scenele de balet la fel, florile decorative din minunata sală de concert nu mai sunt aduse de la San Remo, ci provin de pe plan local. Mai precis, chiar şi florile trebuie să fie vieneze la Musikverein, odată cu întreruperea tradiţiei pornită în 1980, care consfinţea ca oraşul italian San Remo să le livreze în fiecare an. Marea de flori din sală e îngrijită acum de grădinarii şi designerii florişti de la Viena City Garden, cei care încep să decoreze Sala de Aur încă din 27 decembrie, în paralel cu repetiţiile orchestrei. Diferența (fie-ne scuzată îndrăzneala) se vede. Chiar și la public.

Ne place să credem că nu financiar este motivul, ci doar o criză creativă de moment. Să nu omitem faptul că Ioan Holender timp de 19 ani a condus Opera din Viena cu realizări deosebite (a fost director al Operei de Stat din Viena în perioada 1992-2010).

În fine, oricum ar fi, să valsăm cu povestea celui mai mediatizat concert al tuturor timpurilor. În prima zi a Noului An, Viena valsează pe afară, pe străzile ei, și pe…dinăuntru, în frumoasa sală de spectacole menționată, valsează cu “dimensiunile” tradiţionaliste ori avangardiste, prin toţi porii.

Adevărata tradiţie a “concertelor Strauss” a început în 1929

O importantă “întâlnire” o constituie cea dintre Johann Strauss (fiul) şi Filarmonica din Viena, în 1873, când Strauss a compus valsul “Wiener Blut”, op. 354 pentru balul Operei ţinut pe 22 aprilie în acel an (chiar el a dirijat orchestra). Următoarea colaborare a fost în acelaşi an, pe 4 noiembrie, când Strauss împreună cu Filarmonica au concertat pentru Vienna World Exposition, printre operele cântate fiind şi “An der schönen blauen Donau” (“Dunărea albastră”). Au urmat o serie de concerte denumite “Soiree” şi ţinute în curtea Operei, când Strauss a dirijat premiera spectacolului “Reminiscences of Old and New Vienna”, o “colecţie” format din cele mai bune creaţii ale sale şi ale tatălui său. Concertul a avut un mare succes, astfel încât a fost repetat de mai multe ori. Colaborarea dintre Strauss şi Filarmonică a continuat pe parcursul timpului, ultima fiind pe 22 mai 1899. Când compozitorul a dirijat uvertura “Die Fledermaus” pentru prima şi ultima oară, deoarece în seara concertului a răcit, apoi a făcut pneumonie, situaţia s-a înrăutăţit şi Strauss a murit pe 3 iunie 1899.

După moartea compozitorului, Filarmonica din Viena nu a devenit imediat ambasadoarea muzicii lui Strauss. De-abia la celebrarea a celei de-a 100-a aniversari a compozitorului (25 octombrie 1925) a fost organizat un concert de amploare.

“Forma” de la care a plecat Concertul de Anul Nou, aşa cum îl ştim azi

După cum spuneam, adevărata tradiţie a “concertelor Strauss” a început în anul 1929. Mai precis, pe 11 august 1929 la Salzburg,

Clemens Krauss iniţia tradiţia “Vienna Philharmonic’s Strauss” când dirija pentru prima oară un concert format doar din creaţii ale lui Johann Strauss (fiul). Datorită succesului obţinut, Krauss va dirija anual câte un astfel de concert până în anul 1933, incluzând apoi în program muzica altor reprezentanţi ai familei Strauss, aceasta fiind “forma” de la care a plecat Concertul de Anul Nou, aşa cum îl ştim astăzi. În 1939 a fost pentru prima dată când Filarmonica a susţinut un concert format doar din piesele familiei Strauss. Acest eveniment, cu numele de “Concert special”, a fost dirijat de Clemens Krauss pe 31 decembrie. Astfel, primul concert s-a ţinut în ajunul Anului Nou. Abia începând cu anul 1941 concertul s-a fixat pe data de 1 ianuarie. Să nu uităm că piesa de rezistență a acetui concert extraordinar o reprezintă Marșul lui Radetzky!

„Adevărul” despre Marșul Radetzky

Marșul lui Radetzky (în germană: Radetzkymarsch) este compus în anul 1848 de Johann Strauss (tatăl) în onoarea feldmareșalului Josef Wenzel Radetzky von Radetz, cu ocazia victoriei pe care armata aflată sub comanda acestuia a repurtat-o la Custozza în contra revoluționarilor italieni. Prima audiție a marșului a avut loc pe 31 august 1848 la Viena. Piesa face parte în mod tradițional din programul Concertului de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, în timpul acestei ultime piese, audiența aplaudând în ritmul melodiei, în timp ce dirijorul se întoarce să dirijeze audiența în locul orchestrei.

În ciuda regulilor stricte ale Concertului, multe dintre locurile din sala de concert sunt rezervate de familiile importante din Austria, care îşi transmit dreptul de a participa la concert din generaţie în generaţie. Tocmai de aceea mulți numesc magicul concert o “afacere de familie”.

Organizatorii au decis, de ani buni, ca biletele să fie trase la sorți. De fapt, sunt trei concerte cu program identic: pe 30 decembrie, la ora 12, pe 31 decembrie, la ora 20,30, și pe 1 ianuarie, de la ora 12,15, ultimul fiind și cel televizat parțial. Programul muzical este identic și sunt scoase la vânzare aproximativ 1.700 de bilete pentru fiecare concert. Cererea este uriașă, așa că tichetele nu pot fi cumpărate în modul tradițional, ci pot fi achiziționate doar prin tragere la sorți. Singurul mod în care puteți intra în posesia lor este să vă înscrieți pe site-ul oficial al filarmonicii vieneze, în perioada 2 ianuarie – 28 februarie. Norocoșii vor fi anunțați la finele lunii martie. Ei pot cumpăra cel mult două bilete pentru concertul din prima zi a anului, dar la celelalte două nu există restricții. Nu contează data la care vă înscrieți, șansele de câştig fiind egale pentru toţi participanţii. Spre exemplu, în 2018, biletele au avut prețuri cuprinse între 20 și 450 de auro, pentru concertul din 30 decembrie, între 25 și 800 de euro, pentru cel din 31 decembrie, respectiv între 35 și 1.090 de euro, pentru evenimentul din 1 ianuarie.

Să nu omitem faptul că acest eveniment este transmis în direct din anul 1959. Și cu timpul a transformat  Orchestra Filarmonicii din Viena în cel mai important ambasador muzical al Austriei. Implicit al Europei, cu tot ce are mai reprezentativ bătrânul continent în materie de graţie şi armonie: valsul vienez. Iată urarea de Anul Nou care se aude la fiecare 1 ianuarie în una dintre cele mai frumoase săli de spectacole din lume – Sala de Aur de la Musikverein Viena: “Gluck, Gesundheit und Erfolg im Neuen Jahr!”.

O urare care răsuna și la televizoarele României comuniste – deoarece chiar şi în acea perioadă era transmis în direct Concertul de la Viena. Ca și acum. Vals!