Valul autoritarismului: De ce protestele din Turcia, Israel și SUA arată un declin global al democrației

Proteste de amploare au avut loc în mai multe orașe din Turcia, după ce autoritățile l-au arestat pe Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și principalul adversar politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan. Măsura este percepută drept un nou pas în consolidarea unui regim autocratic, în contextul în care puterea judiciară este folosită tot mai des împotriva opoziției.

În același timp, în Israel, manifestanții s-au mobilizat la Tel Aviv și Ierusalim împotriva premierului Benjamin Netanyahu, care încearcă să-l înlăture pe directorul serviciului de securitate internă, Shin Bet. Demersul este interpretat de critici ca parte a unei strategii mai ample prin care Netanyahu caută să își mențină controlul asupra instituțiilor-cheie ale statului, în fața anchetelor de corupție și a investigațiilor privind atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Un val global de derive autoritare

Aceste evenimente vin pe fondul unui declin global al democrației. Conform unui raport recent al Institutului V-Dem, aproape trei sferturi din populația lumii trăiește în regimuri catalogate drept „autocrații”, cel mai mare procent din 1978 încoace. Pentru prima dată în peste două decenii, numărul regimurilor autocratice l-a depășit pe cel al democrațiilor, scrie The Washington Post.

Statele Unite nu sunt imune la această tendință. Administrația Trump a fost acuzată că subminează statul de drept, prin epurări în administrația federală, presiuni asupra universităților și utilizarea puterii executive în moduri controversate. Profesorul de drept Aziz Huq, de la Universitatea din Chicago, avertiza că SUA riscă să intre „într-un alt tip de ordine constituțională, una în care legea nu mai limitează puterea oficialilor, ci este folosită ca armă împotriva adversarilor politici”.

12:44, 17.01.2025 • LIFESTYLE

Alcoolul ucide la Istanbul

Staffan I. Lindberg, coordonatorul analizei V-Dem, sublinia că această transformare „va avea reverberații enorme la nivel global”.

Erdogan, Netanyahu, Orban și Trump: un model recurent

În Turcia, controlul guvernamental asupra justiției a dus la eliminarea politicienilor incomozi. Ekrem Imamoglu și susținători ai Partidului Republican al Poporului (CHP) au fost acuzați de corupție, iar diploma sa universitară a fost anulată de autorități, într-o aparentă încercare de a-l descalifica pentru viitoare alegeri.

În Israel, Netanyahu folosește o tactică similară, încercând să-și asigure controlul asupra serviciilor de securitate. Potrivit expertului Shalom Lipner de la Atlantic Council, premierul israelian „urmează strategia lui Donald Trump de a-și plasa loialiști în funcții-cheie”. Netanyahu însuși a comparat recentele investigații împotriva sa cu problemele juridice ale fostului președinte american, afirmând că „statul paralel progresist” încearcă să oprească liderii de dreapta atât în Israel, cât și în SUA.

Aceste evoluții amintesc de modelul premierului ungar Viktor Orban, care a consolidat controlul asupra presei și justiției, reducând independența instituțiilor democratice. Potrivit senatorului american Chris Murphy, „Trump și aliații săi urmează calea lui Orban”, promovând o justiție partizană și încercând să limiteze presa independentă.

O schimbare de paradigmă în politica mondială

În timp ce autocrații își întăresc pozițiile, reacțiile internaționale rămân limitate. Erdogan, de exemplu, nu pare îngrijorat de o posibilă ripostă globală, beneficiind de o poziție strategică în conflictele din Siria, Ucraina și competiția marilor puteri.

În SUA, administrația Trump a redus semnificativ promovarea democrației la nivel internațional, ceea ce încurajează liderii autoritari să acționeze fără teama unor sancțiuni. Bilal Bilici, parlamentar turc din CHP, constată că „drepturile omului, statul de drept, libertățile – nu mai sunt priorități în politica externă americană”.

Această dinamică schimbă echilibrul global. Orban sublinia recent că Uniunea Europeană este „în derivă”, în timp ce relațiile dintre SUA și Rusia sunt în pragul unei recalibrări. Kremlinul vede administrația Trump ca pe un partener mai flexibil, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că „Putin și Trump se înțeleg bine și vor normaliza treptat relațiile ruso-americane”.

Pentru aliații tradiționali ai SUA, această realitate este dificil de gestionat. Experții europeni Sophia Besch și Jeremy Shapiro notează că „aliații Americii nu sunt obișnuiți să trateze SUA ca pe un actor pur geopolitic, iar această schimbare contrazice 80 de ani de norme transatlantice”.