Valul doi al pandemiei de COVID-19. Multe restricții deja impuse în toată țara

Diferența față de startul pandemiei, adică primul val din martie 2020, este că nu se mai închide toată țara, ci doar pe regiuni sau sectoare de activitate. Mutări mai degrabă psihologice, menite să convingă populația să le accepte mai ușor.

În martie, au fost închise prima dată școlile, apoi au au fost trimiși toți angajații acasă. Cei care trebuiau să ajungă la locul de muncă aveau nevoie de adeverințe eliberate de angajatori pentru a nu fi amendați.

La debutul pandemiei, numărul de testări era redus, la fel și cel de infectări și de decese. Și s-a menținut așa, grație carantinei impuse, până la ridicarea restricțiilor. Apoi a început să crească. La jumătatea lunii iunie numărul zilnic de noi infectări era de sub 300 și a urcat ușor și constant, astfel încât la finalul lunii iulie s-a depășit o mie de infectări pe zi.

Relaxarea sau eliminarea unor restricții își arată efectele în creșterea numărului de infectări la două săptămâni de la start. Deschiderea teraselor la 1 iunie nu a dus la o creștere semnificativă a numărului de infectări, dar sosirea verii și deschiderea sezonului turistic a fost cauza majorării numărului de noi infectați toată vara și chiar după.

22:53, 15.10.2024 • Sănătate

Covid-19, risc cardiac chiar și după trei ani de la infectare!

10:53, 04.10.2024 • Sănătate

Didier Raoult, susținător al hidroxiclorochinei contra Covid, interzis de la practicarea medicinei

Dar a crescut și numărul de teste efectuate zilnic. În iulie numărul testelor efectuate săptămânal a depășit 100.000 și a crescut numărul testelor voluntare, cerute de cei care plecau în vacanță în străinătate.

Rata de pozitivitate, adică numărul celor infectați din numărul de teste a crescut, de asemenea, dar mai încet. Dacă în primele luni rata de pozitivitate era mare, de până la 15%, dat fiind că erau testați doar cei suspecți, în următoarele luni a coborât la sub 5%. În septembrie s-a apropiat însă de 10%.

Restaurantele s-au deschis la interior la începutul lunii septembrie. Numărul zilnic de infectări nu a crescut foarte mult, rămânând în intervalul 1.200 – 1.500. Un salt către nivelul de 2.000 de noi infectări zilnice a apărut spre sfârșitul lunii, la două săptămâni de la deschiderea unităților de învățământ. Pentru a se apropia acum, în a șaptea zi din octombrie, de 3.000 de infectări.

Până astăzi, 7 octombrie 2020, numărul total de persoane testate pozitiv cu coronavirus a ajuns la 142.570, dintr-un total de 2,56 milioane teste efectuate. Au fost vindecate 111.564, iar 5.203 persoane au decedat. În prezent, 8.303 persoane sunt internate cu COVID-19, iar 612 dintre acestea se află în secțiile de terapie intensivă.

Valul doi de restricții

Speriate de saltul numărului de noi infectări, autoritățile au decis instituirea de restricții, cele mai la îndemână fiind restaurantele, barurile, cafenelele, cluburile, discotecile, sălile de jocuri de noroc, teatrele și cinematografele. În ciuda faptului că activitatea acestora nu este la fel, ba chiar foarte diferită (într-un fel stau spectatorii într-un teatru, în alt fel în restaurant și îl altul în club), localurile au fost tratate la grămadă și închise de-a valma.

Nu este nicio surpriză că toți cei implicați în aceste activități protestează împotriva măsurilor, mai ales că nu există nicio dovadă că mediile respective sunt propice răspândirii COVID-19. Problema este că sunt sectoarele economice cele mai lovite de pandemie până acum, iar șansele companiilor private de supraviețuire sunt tot mai mici. Doar în HoReCa activează aproximativ 40.000 de companii, dintre care sunt circa 12.000 de restaurante, baruri, cafenele etc. în București.

În Capitală a fost interzis accesul pentru că rata de incidență cu coronavirus a ajuns la 1,8 la mia de locuitori. Numai că numărul locuitorilor din București nu este cel oficial, de 2,1 milioane, ci mai degrabă 3,5 – 4 milioane. Dacă numărul ar fi cel real, rata incidenței ar fi mult mai mică și nu ar mai fi nevoie de închiderea localurilor.

Și în 13 localități din județul Ilfov au fost instituite aceleași restricții, respectiv Berceni, Brăneşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Corbeanca, Dascălu, Domneşti, Măgurele, Otopeni, Popeşti-Leordeni şi Voluntari.

La fel și în Brașov, Iași, Sibiu și lista va continua să se mărească. Din păcate pentru cei afectați direct, restricțiile nu vin cu nicio garanție că vor duce la scăderea numărului de noi infectări. Mai degrabă sunt dovada incompetenței autorităților de a ține sub control populație.

Se tot vorbește de problemele din sistemul sanitar și de limitele acestuia în fața unui număr mare de îmbolnăviți sau oameni care ajung la terapie intensivă. Dar se uită faptul că prin martie-aprilie se vorbea despre deschiderea de spitale mobile și spații speciale pentru zone ATI; multe s-au ridicat de la zero, dar nu au ajuns să primească niciun bolnav. Acum, la mai bine de șapte luni de la startul pandemiei în România, de ce nu avem un număr mai mare de paturi de ATI? De ce nu avem loc în spitale pentru bolnavii de COVID-19 și pentru cei care au boli cronice ce trebuie tratate la spital? Autoritățile sperau să treacă de la sine pandemia astfel încât să nu mai fie nevoie să facă nimic?

Era de așteptat ca numărul de infectări să crească și ar fi trebuit să fim pregătiți pentru această creștere. Din păcate, atâta la noi cât și în alte state din Europa și din lume, autoritățile preferă să pună noi interdicții decât să caute soluții pentru îmbunătățirea sistemului sanitar.