Vestigii distruse la Galați. „Cavoul Roman” e lăsat pradă mucegaiului, iar „Poarta Turcească”, abandonată în mijlocul unui maidan

În urmă cu 1.700-1.800 de ani, în zona în care se află astăzi Galațiul exista o puternică așezare romană, cu aproximativ 7.000 de locuitori, care era un „cap de pod” al stăpânirii romane la nordul Dunării. Zona era apărată de „Valul Roman”, o fortificaţie cu lungimea de aproximativ 25 km, care se întindea de la Siret la Prut. Aşezarea era un puternic centru economic, dar mai ales militar, la „Castrul Roman” de la Barboşi-Tirighina aflându-se o parte din flota Legiunii „Flavia Classis Moesica”, legiune de navigaţie a armatei romane.

Așa se explică mulțimea de vestigii romane descoperite la Galați: „Castrul Roman” de la Barboși-Tirighina, „Cavoul Roman” descoperit în cartierul „Dunărea” și o Necropolă Romană în care au fost descoperite morminte ale primilor creștini, din perioada lui Constantin cel Mare.

Dar cei care au condus Galațiul nu au dat prea mare importanță vestigiilor romane, care mai ales după 1990 au fost amenințate cu distrugerea. Spre exemplu, în anii 90, în mandatul fostului primar Eugen Durbacă, pe placa de beton turnată în 1974 pentru protejarea temporară a „Cavoului Roman” din secolul III dHr a fost amenajat un punct de colectare a gunoiului menajer.

În pofida „celor mai bune intenții” ale primarului Galațiului, continuă distrugerea monumentelor istorice

În 2018, actualul primar, Ionuț Pucheanu își declara „cele mai bune intenții” pentru punerea în valoare a vestigiilor istorice și anunța că vor fi puse în valoare „Castrul Roman” de la marginea orașului, „Cavoul Roman” din cartierul Dunărea și „Poarta Turcească” din centrul Galațiului, rămasă pe locul unui han din perioada medievală. Primarul Galațiului spera să obțină o finanțare europeană de 22 milioane de euro de euro pentru punerea în valoare a celor trei vestigii.

21:02, 12.11.2024 • Cultură

Imaginile-spion din satelit îi conduc pe arheologi la locul unei bătălii de la începuturile islamului

06:43, 20.10.2024 • Cultură

Descoperire arheologică majoră în Babilon: 478 de artefacte scoase la lumină

De la bugetul local au fost finanțate noi săpături arheologice în cele trei locații pentru descoperirea unor noi artefacte ce ar trebui puse în valoare, arheologii și-au făcut treaba, dar a fost obținută o finanțare numai pentru punerea în valoare a „Castrului Roman”, celelalte două, „Cavoul Roman” și „Poarta Turcească”, fiind abandonate. Acum, zona „Porții Turcești” este din nou un maidan asaltat de gunoaie, iar pictura de pe pereții interiori ai ruinelor „Cavoului Roman” este distrusă de mucegai după ce zona a fost inundată la ploile din ultimele luni.

„Cavoul Roman”, vestigiu unic pentru istoria noastră, îngropat zeci de ani sub un container de colectare a gunoiului

Potrivit istoricilor, „Cavoul Roman” este unic pentru istoria noastră, dar și istoria Imperiului Roman. Este datat din a doua jumătate a secolului al II-lea dHr şi a prima jumătate a secolului al III-lea dHr. A fost descoperit în 1974, la excavările pentru construirea blocurilor din cartierul „Dunărea”, de către prof dr Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie din Galați.

Este unic în istoria stăpânirii romane în Dacia, fiind singura dovadă a stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada împăratului Constantin cel Mare. În 1974, era președinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, academicianul Emil Condurachi, care declara: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“. Comisia Naţională a Muzeelor şi Monumentelor Istorice a stabilit că monumentul istoric trebuie pus în valoare „in situ” prin construirea unui muzeu care să includă „Cavoul Roman”, ca la „Mozaicul” din Constanța.

Potrivit arheologilor, Cavoul Roman de la Galați este o descoperire importantă și datorită dimensiunilor sale impresionante. Are lungimea de 9,4 metri, lățimea de 8,2 metri și ziduri cu grosimea de 1,6 metri. Împreună cu cupola din material ceramic avea înălțimea de aproximativ 5 metri, dar acum zidurile se ridică numai până la 60 de centimetri deoarece cavoul a fost distrus la excavările din 1974, când a fost descoperit.

În anii 80, construirea muzeului a fost ratată, pentru că era necesară o investiție ce trebuia aprobată de Elena Ceaușescu, iar autoritățile locale nu au obținut aprobarea. Comuniștii nu au mai construit blocul D15, ce trebuia ridicat pe locul în care a fost descoperit „Cavoul Roman”, dar pentru protejarea temporară a monumentului istoric a fost turnată o placă de beton. După 1990, în mandatul fostului primar Eugen Durbacă, pe acea placă de beton a fost amenajat un punct de colectare a deșeurilor menajere.

Noile descoperiri de la „Cavoul Roman”: foițe de aur, pietre semi-prețioase și… mucegai !

În 2018, când o echipă condusă de arheologul Gabriel Jugănaru a efectuat noi săpături pentru scoaterea la suprafață a ruinelor „Cavoului Roman”, au fost descoperite noi artefacte, cea mai spectaculoasă dintre descoperiri fiind „un mic tezaur”, format din mai multe foiţe din aur, decorate cu diverse motive geometrice şi 20 de „almandine”, pietre semipreţioase din categoria granatelor.

Ruinele „Cavoului Roman” urmau să fie protejate împotriva precipitațiilor, pentru a nu fi distruse fragmentele de pictură descoperite pe pereții interiori. A fost instalat un cort special, în care ar fi trebuit să fie ținută sub control umiditatea, dar nu au fost luate măsuri pentru ca apa din ploi să nu ajungă în groapa săpată de arheologi, în care se află ruinele.

La ploile din acest an, ruinele au fost inundate și potrivit constatărilor Direcției pentru Cultură Galați, a început să apară mucegaiul. „La fața locului am constatat prezența mucegaiului, cauzat de umiditatea crescută din interiorul cortului”, a declarat Maria Răileanu, purtător de cuvânt al Direcției de Cultură Galați.

Arheologul Gabriel Jugănaru spune că este strict necesară intervenția autorităților pentru eliminarea umidității: „Acolo sunt niște urme de mucegai pe pereții păstrați ai Cavoului. A fost o vizită a celor de la Direcția de Cultură și a colegilor de la Muzeul de Istorie din Galați, care au recomandat luarea unor măsuri de conservare primară”.

Reprezentanții Primăriei Galați nu au prea multe explicații pentru noile distrugeri ce pot fi provocate acestui monument unic pentru istoria noastră: „Vorbim de niște monumente istorice și nu se poate interveni oricând și oricum. Sunt niște condiții care trebuie respectate”, a declarat purtătorul de cuvânt al primăriei, Petrica Pațilea.

„Poarta Turcească” din secolul XIX, poarta unui han cu ziduri mai groase decât cele de la „Curtea Domnească” din București

Nu a avut o soartă mai bună nici „Poarta Turcească”, care este de fapt poarta unui vechi han din perioada medievală. În 1995, s-a încercat un fel de restaurare, dar s-a reușit doar distrugerea unor elemente decorative, care au fost acoperite cu ciment. Din fericire, arheologul Mihalache Brudiu a realizat o schiță a porții și a elementelor decorative, care vor putea fi restaurate.

În 2018, Primăria Galați a alocat 28.000 euro pentru realizarea unor noi săpături arheologice. În urma acestora, au fost descoperite zidurile vechiului han, cu grosimea de 1,2 metri, mai groase decât cele de la Curtea Veche și Hanul lui Manuc din București.

„Cercetările noastre au reușit să aducă la lumină, în primul rând, o porțiune din zidul hanului, un zid de mari dimensiuni, din cărămidă. Hanul avea niște dimensiuni importante. Mai mulți colegi, arheologi și arhitecți din București, care au văzut această construcție sunt foarte uimiți de grosimea zidului și de configurația lui. Nici măcar Curtea Domească de la București și Hanul lui Manuc nu au ziduri atât de groase. În curtea interioară am reușit să găsim pavajul de la acea vreme. Este un pavaj spectaculos, din pietre de râu de mari dimensiuni, care, din păcate, a fost distrus de mai multe intervenții făcute de-a lungul timpului, dar poate fi restaurat și valorificat.

De sub stratul de ciment care există acum, se vor putea aduce la lumină toate acele elemente importante și spectaculoase ale porții, în așa fel încât să se creeze în această incintă un parc arheologic”, ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Sunt ceva bani pentru conservarea Porții Turcești. Punerea în valoare mai poate aștepta…

După noile descoperiri se părea că nimic nu va mai împiedica punerea în valoare a „Porții Turcești”, dar funcționarii Primăriei Galați nu au reușit să găsească o sursă de finanțare și monumentul istoric a fost abandonat în mijlocul unui teren din jurul căruia a dispărut o parte din gard, devenind un maidan invadat de gunoaie.

Nu există nici măcar perspective de obținere a unei finanțări, dar Primăria Galați promite cel puțin măsuri de conservare a monumentului istoric. „Încă nu a fost identificată sursa de finanțare pentru aceste lucrări de punere în valoare, de circa 3 milioane de lei, dar avem în vedere accesarea de fonduri europene în acest sens. Însă cu fonduri de la bugetul local, s-au realizat până acum cercetarea arheologică, studiul de fezabilitate pentru proiectul de punere în valoare a monumentului și proiectul tehnic pentru lucrările de conservare, care se vor realiza în această toamnă”, spune Petrica Pațilea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galați.

E remarcabilă consecvența reprezentanților Primăriei Galați în păstrarea bunelor intenții pentru punerea în valoare a vestigiilor istorice, dar rezultatele acestor preocupări sunt imprevizibile.