Viața în pușcărie: 4 mp pentru fiecare deținut, în 2024

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a organizat azi o întâlnire cu presa, la care a prezentat un bilanț al activităților derulate și stadiul proiectelor menite să îmbunătățească viața deținuților în penitenciare. ANP speră ca din 2024 fiecărui deținut să-i revină un spațiu de 4 mp, așa cum cere UE.

În 2020, statul român încheia un memorandum prin care promitea îmbunătățirea condițiilor de cazare pentru persoanele private de libertate din România. De atunci, în fiecare an, ANP a încercat să mărească numărul spațiilor de cazare. Pentru 2023, directorul general al ANP, comisar șef de poliție penitenciară, dr. Dan Halchin, ne informează că vor fi date în folosință 1.275 de noi locuri pentru deținuții români, 369 sunt deja realizate, iar restul sunt în diferite stadii de execuție. Astfel, sunt minișantiere la Rahova, Jilava, Craiova, Găești, Gherla, Tichilești, Aiud, Mărgineni și Turnu Severin. ”Până la finele acestui an, cifra de 1.275 va fi atinsă. Sunt deschise, de asemenea, șantiere la Craiova, Baia Mare, Botoșani, Bistrița, Poarta Albă, Aiud și Vaslui. Vor fi 971 de noi locuri, care se vor adăuga unui număr de alte 2.000 pe care le avem programate în 2024. Anul viitor dorim să nu mai avem supraaglomerare la nivelul sistemului penitenciar și vom fi capabili să asigurăm fiecărei persoane private de libertate cei 4 mp, așa cum ne cere UE”, a declarat directorul general ANP. La realizarea celor 2.000 de noi locuri propuse pentru 2024, vor contribui cele două noi penitenciare – Penitenciarul Unguriu, din județul Buzău (care va avea 900 de locuri) și Penitenciarul Berceni, județul Prahova (1.000 de locuri). Penitenciarul Unguriu se află în procedura de evaluare a ofertei pentru execuție (începută la 18 august a.c. și va ține două luni) și sunt șanse mari ca lucrările să demareze din această toamnă, în timp ce penitenciarul de la Berceni se află în etapa de depunere a ofertelor de licitație, lansată în 10 august (conducerea ANP speră ca lucrările să fie demarate în primele luni din 2024).

Actualmente, deținuții români stau și câte 22 în cameră

La întrebările puse de redacția Puterea.ro, directorul general al ANP, comisarul șef de poliție penitenciară dr. Dan Halchin, ne-a oferit câteva informații în plus privind situația din penitenciarele românești. Astfel, am aflat că, până la darea în folosință a noilor penitenciare, deținuții sunt cazați de la o persoană (cei cu regim de uși închise și maximă siguranță) până la 22 de persoane într-o încăpere. ”Avem dormitoare cu o capacitate destul de mare, dar acestea se regăsesc mai ales în zona de regim semideschis și deschis. Cele în regim semideschis au ușile deschise doar ziua, iar la cele în regim deschis sunt ușile deschise și noaptea, deținuții se pot deplasa până în zona curții destinate plimbării, deci e cumva mai multă libertate. În statele din UE sunt diverse abordări privind sistemul unicelular sau cu mai multe paturi în celulă. Germania merge aproape exclusiv pe abordarea unicelulară în sistemul penitenciar, în timp ce Spania, Franța, Italia folosesc sistemul de cazare cu mai multe paturi în cameră. Să știți că sunt și destule cereri ale unor deținuți care vor să stea cu mai mulți în cameră, fiindcă ei vor să socializeze. Oricum, la noi nu e o regulă, exceptând cazul celor de la regim închis și de maximă siguranță, unde o impune situația.”

România are 44 de penitenciare

România are 44 de închisori, 4 unități de suport, 3 de pregătire și o bază de aprovizionare. Din cele 44 de penitenciare, 33 sunt pentru bărbați, unul pentru femei, 6 penitenciare spital, 2 penitenciare pentru minori și 2 pentru tineri. Există secții exterioare pentru femei și la penitenciarele de la Cluj și Arad. Din 23.600 de persoane private de libertate, circa 1.100 sunt femei. L-am întrebat pe dl. director general ANP, Dan Halchin, cât de rapid poate apela un deținut la medic, în cazul în care are probleme de sănătate. Iată răspunsul: ”Avem un corp medical în fiecare penitenciar, imediat ce apare o problemă medicală deținutul se poate adresa medicului generalist. Când problema depășește expertiza medicului respectiv, ne adresăm medicilor din afara unității, inclusiv spitalelor civile. Avem spitalizări în rețeaua noastră pentru cazurile cronice, dar dacă deținuții bolnavi nu sunt de acord, atunci apelăm la spitalele civile”. Chiar dacă în 2021 erau 166 de medici în sistemul penitenciar, iar în 2023 sunt 180 de medici, totuși, conducerea ANP spune că nu e suficient. De asemenea, sunt 195 de psihologi de penitenciar, iar lor li se vor mai alătura curând încă 85 de noi psihologi. Actualmente, unui psiholog îi revin în grijă 80 de deținuți de la regimul închis și de maximă siguranță. De asemenea, există cam un psiholog la 150 de deținuți în regim deschis și semideschis (fiindcă aceștia sunt considerați persoane care pot trăi în comunitate și care nu creează așa de multe probleme).

Program de suport special pentru cei care au comis infracțiuni rutiere pe fondul consumului de droguri

ANP are programe dedicate celor care au probleme cu alcoolul și drogurile. În cadrul penitenciarelor de la Jilava, Gherla, Rahova și Târgșor au fost create comunități terapeutice care sprijină persoanele dependente de substanțele interzise. Programul este sprijinit prin mecanismul financiar norvegian. ”Din septembrie vom avea și un program pentru deținuții care au comis infracțiuni la legea rutieră pe fondul consumului de alcool sau droguri”, a adăugat Dan Halchin. De asemenea, în noul an școlar care va începe în curând sunt 2.550 de deținuți înscriși la cursuri, în funcție de evaluarea primită de fiecare dintre ei. Tot în cadrul activităților menite să reeduce și să preîntâmpine recidiva deținuților, ANP are programe nu doar de școlarizare și asistență psihosocială, dar și de muncă, o muncă în regim semideschis sau deschis, remunerată cu un salariu minim pe economie, din care 40% revine deținutului, iar 60% merge la bugetul penitenciarului. Anul acesta, 5.225 de persoane, reprezentând 32% dintre deținuți, muncesc la diverse firme private, dar conducerea ANP spune că mai are disponibili încă 10.000 de deținuți care ar putea să lucreze în regim deschis și semideschis.

Cu toate programele derulate în penitenciare pentru a preveni recidiva, circa 36,83% dintre deținuți recidivează. ”Este, totuși, un progres”, consideră comisarul șef Dan Halchin și adaugă: ” Nu vă uitați că de la un an la altul sunt diferențe mici. În 2022 erau 36,90%, anul acesta sunt 36,83%, nu aici observați diferența. Observați-o față de 2012, atunci recidivau 45,77%.” Cele mai multe infracțiuni produse sunt cele împotriva proprietății și împotriva persoanei, sub toate formele de manifestare.