Viceguvernatorul BNR despre provocările anului 2025

Profesorul universitar Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a explicat, pe blogul său personal, care sunt provocările pe care anul 2025 le ridică finanțiștilor români. El transmite un mesaj de optimism moderat.

Apartenența României la valorile europene și ale democrației occidentale constituie, în opinia viceguvernatorului Cosmin Marinescu, cheia în care trebuie gândite toate problemele.

„An Nou fericit tuturor, cu sănătate, bucurii și spor în toate! Fie ca anul 2025 să ne conducă mai aproape de năzuințele noastre de mai bine, atât în plan profesional și personal, dar și ca societate conștientă de sentimentul apartenenței la valorile europene și democrația occidentală, pentru ca acumulările de civilitate și prosperitate din ultimele decenii să își confirme menirea prin consecvența noastră pe drumul ales – care să fie și în continuare lipsit de contrasens, ca proiect de țară existențial”, arată profesorul Cosmin Marinescu.

„Anul 2024 a însemnat încheierea unui ciclu politic post-pandemie, în care cuvântul de ordine articulat invariabil a vizat „crizele suprapuse” ce au dominat mediul social, economic și politic. Pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și tensiunile geostrategice, criza energetică și inflația agresivă au dat naștere unui turnesol de incertitudine și insecuritate. Politicile publice au fost grevate de imperative curente (inclusiv politice) și de testul critic al rezilienței, în raport cu obiectivele de apărare, securitate energetică și stabilitate economică”, spune viceguvernatorul BNR despre anul care a trecut.

18:29, 10.10.2024 • POLITICĂ

Cosmin Marinescu pleacă de la Palatul Cotroceni la Banca Naţională

În ceea ce privește noul an, acesta ar trebui să fie încheierea unui ciclu politic dominat de crize. „Anul 2025 va reprezenta o bornă de referință pentru efortul necesar în materie de stabilitate economică și sustenabilitate financiară, atât în plan regional, dar și în cadrul UE. Încheierea unui ciclu politic dominat de crize, în care politicile publice au făcut mai degrabă „damage control” decât guvernanță sustenabilă, deschide inevitabil ciclul politicilor corective, pentru a reveni treptat pe culoarul sustenabilității financiare, prin reforme și responsabilitate fiscal-bugetară. Mai devreme sau mai târziu, cheia stabilității economice ține de corectarea dezechilibrelor macrofinanciare”.

Condiția esențială pentru a reuși este solidaritatea, mai crede finanțistul: „Însă acum, în prag de An Nou, când obiectivele fiecăruia dintre noi sunt la punctul de restart, când bilanțul anului trecut devine calcul prospectiv pentru anul ce urmează, când urările de bine ating cote record ce debordează de nexus în interacțiunile sociale, este esențial să ne reamintim ce și de ce ne face solidari, încrezători în virtuțile bunei-credințe, optimiști î n șansele noastre de mai bine, puternici sufletește prin speranță sau recunoscători pentru bucuria unui nou început.

La mulți ani!”