Victimele deportărilor staliniste din Basarabia, comemorate printr-un monument edificat de Primăriile din Cahul și Galați

Publicat: 07 ian. 2025, 07:24, de Sorin Costea, în ACTUALITATE , ? cititori
Victimele deportărilor staliniste din Basarabia, comemorate printr-un monument edificat de Primăriile din Cahul și Galați

La Cahul, municipiu din Republica Moldova situat pe malul Prutului la 60 km nord de Galați, a avut loc inaugurarea monumentului comemorativ dedicat victimelor deportărilor staliniste din Sudul Basarabiei din perioada 1941 – 1951, când regimul de la Kremlin, condus de Stalin, a deportat în Siberia peste 30.000 de locuitori ai teritoriilor anexate de la România în 1940.

Monumentul inaugurat la Cahul a fost realizat în cadrul proiectului „80 de ani de la primul val de deportări din Sudul Basarabiei”, în parteneriatul dintre Primăria Cahul și Primăria Galați, a cărei contribuție la realizarea monumentului a fost de 25.000 de euro.

Primarul din Cahul, Nicolae Dandiș, le-a mulțumit partenerilor români pentru contribuțiile la realizarea proiectului, în special primarului din Galați, Ionuț Pucheanu, dar și autorului monumentului, Ion Pascal:

„În mod deosebit mulțumesc Primăriei Municipiului Galați, care a reacționat, au fost receptivi și ne-au susținut financiar. Mulțumiri colegului meu, domnului primar Ionuț Pucheanu”.

La rândul său, city managerul Primăriei Galați, Cezar Bichescu, a declarat că proiectul comun de edificare a acestui monument reprezintă începutul unei strânse colaborări între primăriile celor două municipii:

„Am răspuns activ la solicitările domnului primar, mai ales că trebuie să ținem cont de faptul că suntem același popor, în două țări diferite. Suntem prezenți în viața comunității din Cahul, suntem aici alături de dumneavoastră și ne vom implica și în viitoarele proiecte la care vom fi solicitați”.

Profesorul Octavian Țîcu, doctor în istorie și autor al mai multor cărți, a subliniat cât de importantă este edificarea monumentului prin care sunt comemorate victimele deportărilor staliniste în actualul context geopolitic din regiune:

„Deosebit de violente au fost deportările din anii ’40, cu scopul de exterminare, nu pentru a-i educa. Aici, la Cahul, avem nevoie de claritate, ca și în restul Republicii Moldova, iar acest lucru se poate întâmpla menținând parcursul de integrare europeană, și asta trebuie explicat fiecăruia în parte, acolo unde avem posibilități și capacități de a influența, pentru că politicile memoriei vor depinde în continuare de fiecare dintre noi”.

Stalin a deportat în Siberia zeci de mii de locuitori din Sudul Basarabiei și Nordul Bucovinei

După anexarea Basarabiei și Nordului Bucovinei, regimul bolșevic de la Kremlin, condus de Iosif Vissarionovici Stalin, a deportat zeci de mii de locuitori din aceste regiuni în Siberia, într-o campanie de epurare etnică desfășurată, prin intermediul NKVD, în trei valuri, până în 1951.

Primul val de deportări a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la ora 2:30, și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940. Pe 7 iunie 1941, NKVD-ul a pregătit 1.315 vagoane de cale ferată pentru transportarea deportaților în Siberia.

Urmau să fie ridicate 32.423 de persoane, dintre care 6.250 urmau să fie arestate, iar restul, de 26.173 de persoane – deportate.

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al NKVD bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. «Într-un sfert de oră să fiți gata!», acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși de spaimă de cele întâmplate, neînțelegând unde merg și de ce.

Deportaților le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preț sau mai util în bagajele celor deportați le împărțeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Au fost urcați în camioane sau în căruțe și duși în gări, unde, înainte de a fi urcați în trenuri, membrii fiecărei familii erau separați în felul următor: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici și bătrânii aparte.

A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, câte 70-100 persoane, fără apă și hrană. Pe vagoane scria: «Emigranți voluntari»”, se spune în relatarea primului val de deportări în Siberia.

Al treilea val de deportări a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951 și a vizat, de această dată, elementele religioase, considerate un pericol la adresa regimului stalinist.

Acțiunea a început la ora 4:00 și s-a încheiat la ora 20:00. Au fost arestate și deportate în Siberia, în Regiunea Kurgan, 723 de familii, respectiv 2.617 persoane, 808 bărbați, 967 femei și 842 de copii.