Victor Negrescu, despre industria de apărare națională: „Avem uzine unde lucrează, aproape, doar pensionari”

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, invitat la Dialogurile Puterii, a vorbit despre industria de apărare a României. Are țara noastră un mediu profesionist care să creeze și să implementeze proiecte astfel încât să absoarbă o sumă importantă din bugetul UE pentru Apărare?

Eu cred că România, în istoria sa, a avut o industrie de apărare foarte puternică. Din nefericire, am pierdut o parte din acest potențial, deși există și exemple de succes. Recent, mai multe investiții au fost prezentate opiniei publice în acest domeniu.

Avem acea fabrică de pulberi cu finanțare europeană ce urmează să fie construită în România.

Avem o investiție israeliană consistentă, o fabrică la Bacău, ce urmează să își deschidă porțile în curând. Sunt multe exemple de acest fel.

Exclusiv

16:28, 11.03.2025 • Internațional

PE Strasbourg: discuții PRO și CONTRA la bugetul de Apărare. Ce sumă susține Victor Negrescu că ar trebui să revină României

Avem drone românești, pregătim piloți pentru avioane de ultimă generație și reparăm echipamentele militare care, de exemplu, sunt folosite în Ucraina. Și România poate să facă foarte multe. Avem uzine care s-au modernizat, uzine de stat. Uzina de la Cugir, de exemplu.

Dar nu e suficient, subliniază Victor Negrescu, adăugând, pe lângă alte criterii, faptul că România are nevoie de resursă umană calificată.

Trebuie, pe de o parte, să avem proiecte noi, să vedem ce vrem să producem, să vedem unde producem, ce materii prime avem, dar în același timp să avem resursă umană calificată. Aici e principala provocare în industria militară. Limita de vârstă este foarte înaintată, aproape în pragul de pensie.

Avem uzine unde se lucrează doar cu pensionari, pentru că nu avem personal abilitat, calificat, or, acum vorbim de tehnologii inovative de ultimă generație și, în consecință, avem nevoie de tineri bine pregătiți, de cercetători, de oameni care înțeleg aceste noi tehnologii. Așa că trebuie o schimbare consistentă a modului în care gândim industria militară din România și cred că în sensul acesta avem nevoie de sprijinul mediului de afaceri.

Uniunea Europeană trebuie să creeze o piață comună de apărare, în care statele nemembre să fie integrate, dar să urmărească și integrarea economiei lor, pentru a câștiga autonomie strategică.

Cred că există zonă de afaceri din România, expertiză și dorință de implicare, însă lucrul acesta trebuie făcut transparent și un element care poate facilita acest lucru este faptul că am convins Banca Europeană de Investiții să sprijine astfel de inițiative, ceea ce va implica inclusiv bani privați în astfel de demersuri.

Recent, la Bruxelles am invitat chiar asociațiile de profil din România, care reprezintă industria militară, pentru a se informa în acest scop, care m-au asigurat că România nu ratează acest tren important.

Există voci care se opun majorării bugetului pentru Apărare de teamă ca nu cumva acești bani să fie luați din alte sectoare vitale, cum ar fi Sănătatea, Agricultura, Transporturile etc.

Eu cred că nu trebuie să luăm banii de la școli, de la spitale sau de la drumuri pentru Apărare. Trebuie să identificăm noi resurse și aici trebuie explicat.

Deci, Comisia Europeană a lansat un plan de 800-850 de miliarde de euro, din care doar 150 de milioane de euro ar trebui să fie bani noi. Restul reprezintă realocări din banii deja existenți. De fapt, nu există celelalte sume evocate. Trebuie să spunem concret lucrul acesta. E o soluție rapidă pentru cine dorește să opteze pentru această variantă. Da, sunt foarte puține state care vor opta în a lua banii de la celelalte investiții. Dar dacă vrem o apărare puternică, avem nevoie de o societate rezilientă, de cetățeni care susțin statul respectiv și democrația.

Deci avem nevoie de ambele componente.

De aceea, la nivel european intensificăm soluții pentru finanțarea zonei de Apărare, fie un nou împrumut european. Vedem cum se întâmplă lucrul acesta, să nu avem costuri prea mari, (fie să găsim, n.r.) noi resurse europene, adică resurse care vin către bugetul european. Și aici Europa, de exemplu, încasează taxele vamale, o cotă-parte din TVA și vorbim, de asemenea, probabil de taxe pe care le putem impune mai ales celor care au beneficiat foarte mult de actualul context, instituțiile financiare sau alte zone unde există resurse pe care trebuie să le aducem în economie, pentru că, de fapt, aceste investiții pe care le vom face, în industria militară, vor genera valoare adăugată, adică bunăstare pentru toată lumea.