Victor Ponta: omul care ”a salvat Belgradul” în urma unei ședințe secrete a Guvernului! ”A plagiat, dar a și inundat” – remarcă Cristian Preda

Într-o declarație recentă, Victor Ponta, fost premier și actual candidat independent la președinția României, a dezvăluit că, în 2014, a ordonat deschiderea barajului de la Porțile de Fier, provocând inundarea unor sate românești pentru a salva Belgradul de la inundații. Această mărturisire a stârnit un val de reacții și controverse în spațiul public.

Contextul deciziei din 2014

În primăvara anului 2014, regiunea Balcanilor a fost afectată de precipitații abundente, care au dus la creșterea alarmantă a nivelului Dunării. Belgradul, capitala Serbiei, se confrunta cu riscul iminent de inundații severe. Pentru a preveni acest dezastru, autoritățile sârbe au solicitat sprijinul României, având în vedere că barajul de la Porțile de Fier, situat pe teritoriul românesc, controla fluxul apei pe sectorul respectiv al Dunării.

Victor Ponta, în calitate de prim-ministru al României la acea vreme, a decis – în urma unei ședințe SECRETE a Guvernului (!) – să aprobe deschiderea controlată a barajului. Această acțiune a permis eliberarea unei cantități mari de apă, reducând astfel presiunea asupra Belgradului. Totuși, această măsură a avut consecințe directe asupra unor localități românești din aval, care au fost inundate ca urmare a creșterii debitului Dunării.

Analiza fezabilității tehnice

Specialiști în hidrologie și gestionarea apelor au exprimat scepticism cu privire la afirmațiile lui Ponta. Belgradul se află la aproximativ 200 km în aval de barajul Porțile de Fier, iar influența directă a deschiderii barajului asupra nivelului apei în Belgrad este considerată limitată. În plus, gestionarea debitelor Dunării implică coordonare internațională și respectarea unor protocoale stricte între țările riverane.

Reacțiile și consecințele deciziei

Decizia lui Ponta a fost primită cu recunoștință de autoritățile sârbe, care i-au acordat ulterior cetățenia sârbă în semn de apreciere pentru ajutorul oferit. Cu toate acestea, în România, măsura a fost întâmpinată cu critici, în special din partea comunităților afectate de inundații. Un exemplu notabil este cel al scriitorului Mircea Dinescu, a cărui proprietate din județul Dolj a fost grav afectată. Dinescu a declarat că nu a fost informat despre această decizie și că nu a primit despăgubiri pentru pagubele suferite.

I se cere retragerea din cursa prezidențială

În contextul actualei campanii prezidențiale, în care Ponta promovează sloganul „România pe primul loc”, această mărturisire ridică semne de întrebare cu privire la coerența mesajului său politic. Lideri politici, precum Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, i-au solicitat lui Ponta să se retragă din cursa prezidențială, considerând că decizia din 2014 și declarațiile recente subminează credibilitatea sa ca suveranist.

De asemenea, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a solicitat desecretizarea documentelor care au stat la baza deciziei lui Ponta din 2014, subliniind importanța transparenței și dreptul cetățenilor de a cunoaște motivele unei astfel de hotărâri.

În fața acestor reacții, Victor Ponta a reiterat că decizia sa a fost luată pentru a salva vieți omenești și că este mândru de acțiunile sale din 2014. El a subliniat că a acționat în conformitate cu recomandările specialiștilor și că măsurile au fost necesare pentru a preveni o catastrofă în Belgrad.

Concluzie?

Dacă e adevărat ce spune Ponta, atunci în 2014 România a fost transformată în zonă-tampon pentru bunăstarea vecinilor, fără consultare publică, fără transparență, fără respect față de cetățenii săi. Dacă nu e adevărat, iar totul este o fanfaronadă electorală pentru a justifica primirea cetățeniei sârbe, atunci vorbim despre o umilință auto-asumată, îmbrăcată în glorie falsă, livrată în plină campanie sub lozinca „România pe primul loc”.

Ori e trădare, ori e minciună. Alegerea e între rușine și ridicol.

Și în ambele variante, candidatul Victor Ponta nu mai are ce căuta într-o cursă electorală pentru președinția unei țări pe care fie a sacrificat-o, fie a folosit-o pe post de butaforie în monologul său despre altruism internațional. România nu e decor. România e țara oamenilor care au fost inundați — la propriu și, din nou, la figurat.