Viespea asiatică în România: cât de îngrijorați ar trebui să fim?

De la sosirea acestei specii „ucigașe” în Marea Britanie în 2016, au apărut numeroase povești de groază despre viespea asiatică. În România, acest prădător cu picioare galbene, cunoscut sub numele de vespa velutina, a devenit o problemă semnificativă, atrăgând atenția apicultorilor și ecologiștilor. Dar cât de mare este amenințarea reală reprezentată de această insectă?

Sosirea și răspândirea viespei asiatice în Europa

Povestea începe în 2004, când o regină de vespa velutina, probabil ascunsă într-o bucată de ceramică chinezească, a ajuns în portul Bordeaux din Franța. După ce a zburat în soarele din sud-vestul Franței și și-a construit un cuib, descendenții ei au prosperat. În doar două decenii, Franța găzduiește acum aproximativ 500.000 de cuiburi, iar viespea s-a răspândit în Spania, Portugalia, Elveția, Italia, Germania, Belgia, Olanda și Marea Britanie. Ființează chiar și în România.

În România, prezența acestei specii a fost confirmată în ultimii ani, generând îngrijorare în rândul apicultorilor. În timp ce poveștile despre viespea asiatică sunt adesea exagerate, adevărul este că această specie reprezintă o amenințare serioasă pentru albinele melifere și biodiversitate.

Impactul asupra albinelor și apiculturii

Una dintre cele mai mari îngrijorări legate de vespa velutina este comportamentul său prădător față de albinele melifere. Apicultorii au observat adesea viespile asiatice care stau în fața stupilor, capturând și consumând albinele lucrătoare. Un singur individ poate prinde până la 50 de albine pe zi, iar efectul colectiv asupra coloniilor de albine poate fi devastator. Cuiburile de viespe asiatică pot conține până la 3.000 de indivizi și consumă aproximativ 11,3 kg de insecte în fiecare vară.

În Franța, un studiu a arătat că aproximativ 29% din mortalitatea coloniilor de albine poate fi atribuită viespilor asiatice. În Portugalia, apicultorii din anumite regiuni susțin că au pierdut până la 50% din stupii lor din cauza acestei specii invazive.

Efectele asupra biodiversității și sănătății publice

Viespea asiatică nu afectează doar albinele, ci și alte insecte, contribuind la scăderea populațiilor acestora. Într-un mediu deja afectat de scăderea biodiversității, prezența unui prădător nou poate avea consecințe semnificative. De asemenea, viețile altor viespi sociale sunt în pericol, deoarece reprezintă o parte semnificativă din dieta viespelor asiatice.

Pe lângă impactul ecologic, viespile asiatice pot reprezenta și un risc pentru sănătatea publică. În Franța, au fost raportate decese cauzate de reacții alergice la înțepăturile multiple ale viespelor asiatice. În România, riscul pentru public este încă relativ scăzut, dar cei care lucrează în aer liber, cum ar fi agricultorii și grădinarii, ar trebui să fie vigilenți.

Măsuri de control și prevenție

În România, autoritățile și apicultorii folosesc diverse strategii pentru a controla răspândirea viespei asiatice. Monitorizarea și raportarea cuiburilor este esențială pentru a distruge aceste colonii înainte ca acestea să se extindă. Capcanele și plasele de protecție sunt, de asemenea, metode utile pentru a reduce populația de viespi.

De asemenea, utilizarea tehnologiei moderne poate ajuta în lupta împotriva acestei specii. De exemplu, cercetătorii de la Universitatea din Exeter au dezvoltat VespAI, o stație de momeală automatizată care alertează operatorii despre prezența viespelor asiatice. Acestea pot fi capturate și echipate cu micro-transmițătoare radio pentru a urmări cuiburile și a distruge întreaga colonie.

O amenințare serioasă

Deși viespea asiatică reprezintă o amenințare reală pentru apicultură și biodiversitate, măsurile de control și monitorizare pot ajuta la reducerea impactului acesteia. Este esențial ca publicul să fie informat și să participe la eforturile de raportare și control, pentru a proteja ecosistemele locale și a minimiza daunele economice și ecologice cauzate de această specie invazivă.