Viitura de pe Dunăre ajunge în România în 4-5 zile, dar nu se va repeta pericolul de la inundațiile din 2010

Precipitațiile abundente produse în ultimele zile în bazinul hidrografic al Dunării au ca urmare creșteri fără precedent ale debitului și cotelor apelor fluviului, în special în  Austria, Slovacia și Ungaria, viitura urmând să ajungă pe sectorul românesc al Dunării peste 4-5 zile.

Autoritățile din Austria, Slovacia și Ungaria sunt în alertă, pregătindu-se pentru diminuarea efectelor inundațiilor produse de viitura care coboară pe Dunăre, ca urmare a precipitațiilor provocate de ciclonul „Boris”.

La Viena sunt estimate creșteri ale nivelului Dunării cu până la 6 metri, sistemul de baraje al Vienei fiind pregătit să reziste presiunii apelor până la un debit de 14.000 de metri cubi pe secundă (mc/s). Potrivit datelor de pe site-ul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, în Austria, la Grein, nivelul apei era miercuri dimineața de 1.060 cm, în scădere cu 39 cm în următoarele 24 de ore, iar joi dimineața cota era de 962 cm, în scădere cu 98 cm. Aceste date sugerează o scădere a viiturii pe sectorul austriac al Dunării.

21:32, 19.11.2024 • SOCIAL

Specialiștii ne liniștesc: peștele din Dunăre e bun pentru consum

09:15, 08.10.2024 • ACTUALITATE

Inundațiile din satele gălățene au distrus 12.888 ha de culturi agricole. Valoarea pagubelor, 44 milioane lei

La Bratislava, nivelul apelor Dunării este de 981 cm, în creștere cu 12 cm, o creștere ponderată. Probleme sunt în Ungaria, la Göd, unde nivelul apelor este de 621 cm, în creștere cu 100 cm în 24 de ore, dar și la Budapesta, unde cota este de 683 cm, fiind estimată o creștere cu 102 cm în 24 de ore.

Autoritățile maghiare se așteaptă ca nivelul apei să crească cu peste 8 metri. Premierul Viktor Orban, și-a anulat orice vizită externă, iar autoritățile responsabile cu prevenirea dezastrelor se ocupă de întărirea digurilor la Dunăre. Se ia în calcul și evacuarea civililor din zonele inundabile.

În Serbia, la Novi Sad, nivelul este de 252 cm, cu o creștere estimată de 65 cm, iar în Croația, la Vukovar, cota este de 317 cm, cu o creștere estimată la 99 cm în 24 de ore.

Nivelurile mari ale apelor pe sectoarele din Austria, Slovacia, Ungaria și Serbia se datorează faptului că albia Dunării are o lățime mai mică și viitura determină creșteri mari ale nivelului apelor, la cote care produc panică. Pe sectorul românesc, în zona Luncii Dunării, pericolul există, dar este cu mult mai mic.

Pe sectorul românesc, debitul Dunării aproape că se va tripla, de la 3.000 la 8.000 de metri cubi pe secundă

Creșterea debitului și nivelurilor apelor fluviului este menționată în prognoza Institutului Național pentru Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) pentru intervalul 17 – 24 septembrie. Dacă în prezent debitul Dunării este de 3.000 mc/s, în următoarea săptămână debitul aproape că se va tripla, la 8.000 mc/s.

„Debitul la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş va fi în creștere pe toată perioada de prognoză până la valoarea de 8000 mc/s, situându-se peste media multianuală a lunii septembrie (3800 mc/s), exceptând prima zi a intervalului când se va situa la valoarea de 3400 mc/s.

În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creștere, exceptând prima zi a intervalului când vor fi relativ staționare pe sectorul Brăila – Tulcea”, se spune în prognoza INHGA.

În condiții obișnuite, această triplare a debitului Dunării ar fi dus la creșteri foarte mari ale nivelului apelor și pe sectorul românesc, însă, în prezent, pe sectorul fluvial, de la Baziaș la Brăila, cotele sunt scăzute din cauza secetei și efectul viiturii va fi mai puțin periculos.

Potrivit prognozei INHGA, la Corabia cota va crește în următoarea săptămână de la minus 56 cm la 179 cm, la Giurgiu creșterea va fi de la minus 79 la 118 cm, iar la Cernavodă nivelul Dunării va crește de la minus 137 cm la plus 27 cm. La Brăila, creșterea nivelului Dunării va fi de la 55 la 152 cm, iar la Galați cota va crește de la 72 la 155 cm.

Vezi Galeria foto 4 Imagini

Autoritățile din navigația pe Dunăre sunt în alertă

Deocamdată, pe sectorul românesc al Dunării nu există pericolul producerii unor inundații catastrofale, cum au fost cele din 2006 și 2010, când viitura de pe Dunăre a rupt digul de la Rast și a pus în pericol Brăila și Galațiul.

La intrarea în țară, la Baziaș, viitura va determina o creștere a nivelului cu până la 3 metri, dar această creștere va fi diminuată la acumularea de la Porțile de Fier 1 și 2, unde prin deversări controlate va putea fi menținut un nivel care să nu creeze riscuri în aval.

Dar viitura va avea unele efecte și pe sectorul românesc, putând afecta navigația pe Dunăre, deoarece viiturile aduc mari cantități de aluviuni care prin depunere duc la scăderea adâncimii de navigație, iar în astfel de situații navele de intervenție de la AFDJ Galați trebuie să dragheze albia în punctele critice, pentru asigurarea adâncimii minime de navigație pe sectorul fluvial, de 2,5 metri.

„O creştere bruscă aduce şi aluviunile pe care le iau pe parcurs. Noi monitorizăm în continuare punctele critice prin măsurători hidrografice. Avem drăgile AFDJ care lucrează în zonele critice. Referitor la inundaţii, monitorizăm punctul critic de la Siret. Aşteptăm creşterea Siretului şi Prutului. Suntem în alertă referitor la asigurarea condiţiilor de navigaţie”, a declarat Adrian Maizel de la AFDJ Galaţi.

La inundațiile din 2010, Brăila și Galațiul au fost salvate de un muncitor din Brașov

Cele mai mari inundații la Dunăre au fost înregistrate în 2006 și 2010. La inundațiile din 2006 au fost cele mai mari distrugeri, acestea soldându-se cu inundarea a 87.356 ha de terenuri agricole, dar și a unor localități din Lunca Dunării. Au fost mii de familii cărora apele le-au distrus gospodăriile.

Pericolul s-a repetat la începutul lui iulie 2010, când Dunărea avea un debit de 16.000 mc/s și amenința zona Galați – Brăila. Inundarea zonei joase a Galaţiului ar fi însemnat riscarea vieţilor celor peste 7.000 de gălăţeni care locuiesc în cartierul din Valea Oraşului şi pagube de 250 milioane euro. Membrii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) s-au întrunit în „celulă de criză” la Galaţi pentru a găsi o soluţie. CNSU luase în calcul construirea unor noi diguri.

Au fost aduşi din ţară aproape 2.000 de jandarmi, pompieri, hidrotehnişti şi voluntari, care s-au adăugat angajaţilor primăriei şi sutelor de gălăţeni care au venit să lucreze la digul de pe malul Dunării care să apere orașul de revărsarea apelor. S-a muncit cu disperare, zi şi noapte.

În cele din urmă digul a fost terminat, dar confruntarea cu apele Dunării nu a mai avut loc, pentru că a fost găsită soluţia salvatoare, una foarte simplă, pe care specialiştii care se gândeau la breşe controlate şi diguri din saci cu nisip nu au luat-o în calcul.

Salvarea a venit de la Sandu Gheorghiu, un muncitor care a lucrat zece ani la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în cadrul Brigăzii Medgidia, dar locuia de ani buni la Braşov. El venise să salveze de furia apelor casa părinților săi din localitatea Șendreni, situată în apropierea Galațiului.

Când premierul Emil Boc a venit să vadă care este situaţia la ridicarea digului de la Şendreni, Sandu şi-a luat inima în dinţi şi i-a spus ideea sa: „Domnule prim-ministru, am lucrat zece ani la <<Canal>>. Ştiam că este o diferenţă de nivel între Cernavodă şi Agigea. De ce nu se dă drumul puţin la ecluză, să se facă pe Dunăre o scădere de nivel?”.

Premierul Emil Boc i-a promis că o să discute varianta sa cu ministrul Mediului, Laszlo Borbely. După trei zile, în care construirea digurilor de la Galaţi şi Şendreni a fost continuată cu aceeaşi disperare, ecluza de la Cernavodă a fost deschisă şi o parte din viitura de pe Dunăre a fost „deturnată” pe „Canal”. Dacă până atunci apele Dunării creşteau ameninţător, ulterior pe sectorul în aval de Cernavodă nivelul apelor scădea cu 10-11 cm. Brăila și Galațiul nu mai erau amenințate.

Ministrul Vasile Blaga a confirmat că a fost o soluţie bună: „Au contribuit şi cei peste 500 mc/s  pe care îi degajăm pe Canalul Dunăre – Marea Neagră”.