Vin concedierile! Festinul bugetar se apropie de final – promite Tanczos Barna

Publicat: 08 ian. 2025, 07:28, de Radu Caranfil, în POLITICĂ , ? cititori
Vin concedierile! Festinul bugetar se apropie de final – promite Tanczos Barna
tanczos-barna-udmr-foto-cristian-otopeanu

România a ajuns să fie sufocată sub greutatea unui aparat bugetar hipertrofiat, alimentat de ambiții politice, populisme ieftine și o rezistență cronică la reformă. Angajați peste angajați, structuri peste structuri, toate au fost create nu din necesitate, ci din dorința de a cumpăra liniștea socială și de a câștiga puncte electorale. Rezultatul? Un stat care plătește mult și oferă puțin, un mamut birocratic care consumă resursele fără să livreze eficiență.

Dar timpul scadenței a sosit. Deficitul bugetar apasă, iar povara devine insuportabilă. Fără o restructurare curajoasă, fără tăierea fără milă a surplusului inutil, România riscă să se prăbușească sub propria-i greutate administrativă. Nu e doar despre cifre și economii, e despre viitorul unui stat care trebuie să învețe să funcționeze pentru cetățeni, nu împotriva lor, și să valorifice ceea ce are, nu să risipească fără noimă.

Contextul actual

În contextul unui deficit bugetar în creștere și al presiunilor economice, Guvernul României a inițiat un plan de reorganizare a instituțiilor publice, vizând reducerea cheltuielilor și eficientizarea serviciilor oferite cetățenilor. Conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, aceste măsuri includ comasarea agențiilor și reducerea personalului din sectorul public.

Măsuri propuse

  • Comasarea agențiilor: Se preconizează reducerea cu 15% a numărului de agenții publice, prin comasarea unor instituții cu atribuții similare. De exemplu, se discută fuzionarea Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Agenția Offshore din Marea Neagră, urmând modelul olandez.
  • Reducerea personalului: Reorganizările instituționale vor conduce la o diminuare a numărului de angajați în sectorul public. Ministrul Finanțelor a exprimat dorința ca surplusul de personal să fie absorbit de mediul privat, subliniind că angajații vizați vor avea timp să își găsească alternative.

Reacții și provocări

Liderii sindicali și analiștii economici și-au exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea mediului privat de a absorbi numărul semnificativ de angajați disponibilizați din sectorul public. De asemenea, există temeri legate de impactul acestor măsuri asupra calității serviciilor publice și a stabilității economice.

Obiectivele guvernului

Prin aceste măsuri, Guvernul urmărește economisirea a 1% din PIB și evitarea unor efecte economice negative, precum scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și creșterea dobânzilor la împrumuturi. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat necesitatea unui comportament economic responsabil pentru a preveni recesiunea, falimentele și șomajul.

Cum a fost posibil ca România să ajungă la atât de mulți angajați în sectorul bugetar?

România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de angajați în sectorul bugetar în ultimii ani, atingând în octombrie 2024 un total de 1.300.297 de posturi ocupate, cel mai mare nivel din ultimii 15 ani.

Factori care au contribuit la creșterea numărului de bugetari:

  1. Extinderea serviciilor publice:

    • Educație și sănătate: Pentru a îmbunătăți accesul și calitatea serviciilor, s-au realizat angajări suplimentare în aceste domenii esențiale.
  2. Politici guvernamentale:

    • Creșteri continue: Fiecare guvern a contribuit la majorarea numărului de angajați publici.
      • Guvernul Ciolacu: +16.588 posturi în 17 luni (medie de 976 posturi/lună).
      • Guvernul Ciucă: +24.899 posturi în 18 luni (medie de 1.383 posturi/lună).
      • Guvernul Cîțu: +9.186 posturi în 11 luni (medie de 835 posturi/lună).
      • Guvernele Orban I și II: +13.835 posturi în 14 luni (medie de 988 posturi/lună).
      • Guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă: +45.423 posturi în 34 luni (medie de 1.336 posturi/lună).
  3. Presiuni politice și sociale:

    • Crearea de locuri de muncă: Pentru a reduce șomajul și a ”stimula” economia, guvernele au creat posturi în sectorul public.
  4. Structura instituțională:

    • Birocrație extinsă: Complexitatea administrativă a dus la crearea de noi agenții și departamente, necesitând personal suplimentar.
  5. Lipsa reformelor structurale:

    • Amânarea măsurilor de eficientizare: Reformele menite să optimizeze funcționarea aparatului de stat au fost adesea întârziate sau implementate parțial.

Implicații economice:

  • Presiune pe bugetul de Stat: Cheltuielile cu personalul bugetar au crescut semnificativ, reprezentând o parte considerabilă din cheltuielile publice.
  • Deficit bugetar: Creșterea cheltuielilor cu salariile în sectorul public a contribuit la majorarea deficitului bugetar, punând presiune pe finanțele publice.

Mătușile… nepoatele… gata! La patron!

Reorganizarea sectorului bugetar reprezintă o provocare majoră pentru România, implicând atât oportunități de eficientizare, cât și riscuri sociale și economice. Succesul acestor măsuri va depinde de implementarea lor strategică și de capacitatea de a gestiona tranziția angajaților către mediul privat, asigurând – cel puțin în teorie – ameliorarea calității serviciilor publice.