Epidemia de gripă aviară poate declanșa o nouă pandemie

Urs, vulpe, vidră, pisică… și lista mamiferelor care au făcut gripă aviară este lungă. Virusul H5N1, înalt patogen, este pe punctul de a evolua și a se adapta, astfel încât să reușească să infecteze și oameni? Ar putea fi capabil să declanșeze o altă pandemie?

Din octombrie 2021, lumea se confruntă cu una din cele mai dure epidemii de gripă aviară din istorie: 20 de milioane de păsări sacrificate în Franța, în 2022, în SUA, 58 de milioane. Evoluția devine preocupantă, deoarece epidemia nu dă semne că bate în retragere. Dimpotrivă, unii se tem că acest virus va reuși să contamineze mamiferele.

Mai ales că, la nurci, pisici, vulpi… au fost descoperite exemplare testate pozitiv. Chiar și câteva persoane aflate în contact direct și prelungit cu păsări contaminate au fost testate pozitiv. Suntem deja în fața unui virus care a trecut bariera dintre specii?

La începutul lunii octombrie 2022, o fermă care creștea aproape 50.000 de nurci pentru blană, din provincia Galicia din Spaia, a dat semnalul de alertă: rata mortalității animalelor este anormal de mare și continuă să crească: de la 0,7% la 4% în câteva zile. Animalele nu mai mănâncă, au hiperventilație, sângerări sau simptome neurologice. Cele mai vulnerabile mor într-o zi-două.

08:17, 30.10.2024 • ACTUALITATE

Gripa aviară lovește din nou. A fost raportat un focar în România

Veterinarii și epidemiologii locali au făcut prelevări nazofaringiene și anale de la zeci de animale din fermele afectate.  Până acum, sursa contaminării nu a fost depistată, notează cercetătorii în raportul apărut în jurnalul european de supraveghere epidemiologică. Deoarece, în momentul izbucnirii epidemiei, nicio fermă de păsări nu era contaminată cu gripă aviară.

Pentru a limita răspândirea virusului, 50.000 de nurci au fost sacrificate. Ulterior, păsări marine sălbatice au fost descoperite moarte în apropierea fermei.  Ele au fost testate pozitiv la gripă aviară.

Oamenii de știință cred că nurcile au fost contaminate prin contactul cu aceste păsări infectate, deoarece ferma era parțial în aer liber. Nu există o dovadă formală că H5N1 s-a transmis de la nurcă la nurcă. Analizele genetice par să indice o creștere a activității polimerazei virale în celulele mamiferelor.

Se știe că nurcile sunt foarte sensibile la virusurile gripei aviare și umane. La începutul lunii februarie, autoritățile sanitare din Regatul Unit au raportat prezența virusului gripei aviare H5N1 la vulpe și vidră. Se pare că aceste animale s-au contaminat după ce au mâncat resturi de păsări infectate.

În Franța, o pisică care bântuia pe la o fermă avicolă din Nouvelle-Aquitaine a fost contaminată cu H5N1 și a fost eutanasiată.

O fetiță din Ecuador

Nici oamenii n-au scăpat, deși sunt cazuri izolate. O fetiță de nouă ani, care locuiește lângă o fermă de păsări din Ecuador, a fost declarată infectată cu H5N1 la 9 ianuarie a.c., fiind primul caz uman de gripă aviară de pe continentul sud-american.

În condițiile în care transmiterea între mamifere nu există, riscul pentru om este redus. Aceasta arată totuși că există un risc potențial față de care trebuie să fim vigilenți, explică Paul Wigley, profesor la Universitatea Bristol.

Experții sunt de acord cu această opinie subliniind că datele genetice disponibile nu arată o adaptare a virusului H5N1 la mamifere, condiție esențială pentru ca virusul să treacă bariera dintre specii.

Deocamdată, risc scăzut

Infecțiile umane  cu acest virus sunt rare în comparație cu milioanele de păsări infectate. Totuși, este nevoie de aplicarea unor reguli stricte pentru protejarea persoanelor care se află în contact cu păsări de curte.

Așadar, cel puțin pentru moment, riscul ca H5N1 să fie la originea unei noi pandemii umane este scăzut. Totuși, cercetătorii îl supraveghează cu mare atenție, pentru că  ”H5N1 este ca laptele care dă în clocot”.