Visa și Mastercard riscă să rămână doar cu clienții din fostul lagăr socialist. În UE vor pierde taxe de miliarde de dolari

O schimbare istorică se prefigurează în operațiunile bancare din Uniunea Europeană, în Zona Euro, unde va fi implementat sistemul de plăți Wero, pentru ca băncile să iasă de sub dominația operatorilor Visa și Mastercard.

România nu este în pericol, pentru că nu este în Zona Euro, dar nu doar din acastă cauză. La nivelul Uniunii Europene este mult sub-bancarizată, și au fost date, în țară, ,,comisioanele necesare” acolo unde trebuie, ca populația să primească în continuare salariile pe cardurile emise de Visa și Mastercard, în instituțiile de Stat, care obligă angajații să primească leafa pe aceste tipuri de card bancar. Și pensiile, pentru un număr semnificativ de pensionari, sunt virate tot pe cardurile emise de Visa sau Mastercard.

Toate băncile din România sunt ,,sclavi” ai Visa și Mastercard, care le emit cardurile, chiar dacă sigla și desenul plasticului sunt diferențiate de la bancă la bancă.

15:08, 08.08.2024 • ECONOMIE

Cheltuielile la Jocurile Olimpice Paris 2024 alimentează creșterea economiei franceze

În România, erau active peste 21 de milioane de carduri, la sfârșitul anului 2023, toate emise sub sigla Visa și Mastercard.

,,Cele mai mari bănci din Uniunea Europeană au lucrat ani de zile în linişte pentru crearea unui nou sistem de plăţi care ar putea permite în cele din urmă clienţilor să renunţe la cardurile lor Visa şi Mastercard, cel mai recent indiciu că regiunea caută să se desprindă de două din cele mai valoroase firme financiare din lume”, transmite Bloomberg.

Proiectul Wero (parte a Iniţiativei Europene de Plăţi – EPI) se extinde acum în cea mai mare parte a Europei Occidentale. Susţinut de 16 procesatori de plăţi şi bănci importante, inclusiv BNP Paribas SA, Deutsche Bank AG şi Worldline SA, în cele din urmă platforma va permite, de exemplu, unui client german să plătească instant o notă de plată la un hotel din Franţa folosind propriul lui cont bancar în loc de Visa sau Mastercard.

Poate părea simplu, dar dacă firmele reuşesc implementarea proiectului, Visa şi Mastercard vor pierde taxe de miliarde de dolari, pe care le percep de la comercianţii europeni de fiecare dată când consumatorii îşi folosesc cardul.

Dar, şi mai important, este un exemplu de modul în care Europa nu mai vrea să depindă de SUA pentru infrastructura cheie, financiară sau de alt tip.

„În condiţiile în care Visa şi Mastercard sunt atât de mari, controlează o mare parte din piaţă. Ideea este de a construi o alternativă la soluţiile internaţionale de plăţi, pentru a oferi consumatorilor şi jucătorilor europeni o alegere europeană”, a apreciat Martina Weimert, director general la European Payments Initiative, compania din spatele Wero.

În zilele de după invadarea Ucrainei de către Rusia, Visa şi Mastercard s-au mişcat rapid, suspendându-şi operaţiunile, prevenind plăţile externe ale deţinătorilor ruşi de carduri şi oprind străinii să fac tranzacţii în Rusia.

Banca Centrală a Rusiei, pregătită pentru acest tip de criză, a creat anterior „Sistemul naţional de plăţi cu cardul” pentru procesarea tranzacţiilor pe plan intern, chiar dacă cardurile aveau logo-ul Visa sau Mastercard. Astfel, consumatorii au putut continua să facă plăţi pe plan local după invazie.

Chiar înainte de închiderea reţelelor în Rusia, Banca Centrală Europeană era din ce în ce mai îngrijorată de insuficienta suveranitate a sistemelor sale de plăţi.

Serviciile Wero urmează să fie disponibile atât prin propria sa aplicaţie cât şi prin platformelor băncilor participante la proiect.

„Plăţile sunt o problemă de volume. dacă nu ai volume, nu ai capacitatea de a fi competitiv pentru utilizatori”, a explicat Carlo Bovero, de la BNP Paribas. Banca are peste 35 milioane de abonaţi la serviciul său de plăţi Paylib în Franţa, care se va alătura Wero.

Visa şi Mastercard, înfiinţate de bănci în anii ‘1950 şi ‘1960 ca o alternativă la numerar, au procesat anul trecut 14.800 miliarde de dolari şi, respectiv, aproximativ 9.000 miliarde de dolari, obţinând comisioane din gestionarea tranzacţiilor.

Conform datelor Boston Consulting Group, veniturile din plăţi au înregistrat o rată anuală de creştere de 8,3% în perioada 2017 – 2022, astfel încât veniturile ajung la 1.600 miliarde de dolari.