Vom avea o nouă categorie de fugari? Ce se va întâmpla cu persoanele monitorizate electronic după aderarea la Schengen

Aderarea României la Spațiul Schengen, programată pentru 1 ianuarie 2025, aduce schimbări semnificative în modul în care sunt reglementate procedurile de monitorizare electronică a persoanelor aflate sub investigație sau în executarea unor pedepse penale.

Conform unui proiect de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2022, începând cu 2025, persoanele aflate sub monitorizare electronică, care doresc să părăsească România pentru a călători într-un alt stat Schengen, vor trebui să predea dispozitivele de monitorizare nu doar la ieșirea din România, ci și într-un punct de control din statul respectiv sau la unitățile de poliție desemnate de autoritățile române. Modificarea legislației vizează clarificarea modului în care persoanele supraveghează în continuare respectarea măsurilor dispuse în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în condițiile unei circulații libere în cadrul Uniunii Europene.

În prezent, legislația română prevede că persoanele aflate sub monitorizare electronică trebuie să informeze autoritățile înainte de a părăsi teritoriul României, iar dispozitivele de supraveghere trebuie predate la punctele de trecere a frontierei. Aceste proceduri sunt reglementate de Legea nr. 146/2021 și de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2022, însă situația se complică în contextul aderării României la Schengen, unde nu vor mai exista controale la frontierele interne între România și Bulgaria.

15:51, 19.12.2024 • Justitie

Deputatul fugar Nati Meir va fi readus în România

Astfel, autoritățile române au propus modificarea alineatului (4) al articolului 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2022 pentru a reglementa clar situațiile în care persoanele aflate sub monitorizare electronică doresc să călătorească în alte state Schengen. De la 1 ianuarie 2025, în loc să predea dispozitivele de monitorizare în punctele de trecere a frontierei, acestea vor trebui să o facă la unități de poliție desemnate, iar acest lucru va garanta continuitatea și eficiența supravegherii, chiar și în contextul unui flux liber de persoane în Spațiul Schengen.

Modificările vor contribui la protejarea siguranței publice și la respectarea legislației europene, care prevede eliminarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre Schengen. Potrivit acestui cadru, orice persoană poate traversa frontierele interne fără a fi supusă unui control specific al autorităților din statele respective, iar în acest context, este esențial ca autoritățile române să găsească soluții pentru a asigura că persoanele aflate sub monitorizare nu pot evita măsurile impuse de instanțele românești.

De asemenea, aderarea la Schengen va impune României obligații suplimentare în ceea ce privește protecția cetățenilor și respectarea procedurilor judiciare. Astfel, monitorizarea electronică continuă să fie un instrument esențial în cadrul procedurilor penale, iar modificările legislative propuse vor ajuta autoritățile române să se adapteze la noile realități și să protejeze în continuare siguranța publică, având în vedere normele europene aplicabile.