Vom primi mai puţini bani de la UE? Germania vrea o reformă fundamentală a fondurilor de coeziune

România s-a dezvoltat după aderarea la UE în 2007 cu fonduri europene de circa 91 de miliarde de euro, a plătit la rândul său o contribuţie de aproape 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii, dar în ultimii 17 ani avem un plus imens în relaţia financiară cu UE, de peste 61 de miliarde de euro, conform datelor oficiale.

Germania vrea însă o reformă fundamentală a fondurilor de coeziune

România va primi de asemenea din partea UE fonduri de coeziune de 31,7 miliarde euro până în anul 2027, pentru exerciţiul bugetar 2021-2027. Se pare însă că vremurile bune ale fondurilor europene de zeci de miliarde de euro, disponibile pentru state membre precum România, se vor termina odată cu următorul exerciţiu bugetar al UE, începând din 2028, pentru că Germania vrea o reformă fundamentală, iar viitoarele negocieri pentru buget se anunţă deosebit de dure.

Fondurile de coeziune, instrumentul UE cu o valoare de 392 miliarde euro destinat reducerii diferenţelor dintre regiunile bogate şi cele sărace din blocul comunitar, au nevoie de o reformă, arată un studiu realizat de institutul german ZEW. Studiul a fost prezentat luni la Bruxelles de către ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, la care a participat şi Marcel Boloş.

Aşa-numitele fonduri de coeziune, unul dintre cele mai importante capitole din finanţele UE, în condiţiile în care reprezintă aproape o treime din bugetul pe 2021-2027, au fost discutate săptămâna aceasta, ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, fiind cel care a prezentat studiul ZEW la Bruxelles, iar discuţiile care au urmat sugerează că viitoarele negocieri pentru bugetul UE pe 2028-2034 vor fi unele aprinse, scrie presa internaţională.

10:01, 29.07.2024 • ECONOMIE

Câştiguri de peste 45% aduse de fondurile româneşti de investiţii în ultimele 12 luni. Peste 700.000 de persoane plasează bani în aceste fonduri

23:26, 22.07.2024 • ECONOMIE

Jumătate din activele financiare globale sunt controlate de instituţii financiare non-bancare, inclusiv fonduri speculative

Germanii arată cu degetul spre o utilizare „ineficientă” a fondurilor de coeziune şi spre eşecul în atingerea obiectivului vizând reducerea inegalităţilor. Pe fondul apariţiei altor provocări geopolitice şi economice, precum războiul din Ucraina şi nevoia de decarbonizare, autorii studiului susţin că fondurile de coeziune intră în conflict „cu alte nevoie mai urgente de cheltuieli”.

De asemenea, autorii studiului susţin că gospodăriile cu competenţe ridicate şi venituri mai mari beneficiază mai mult în termeni de locuri de muncă şi venituri, astfel că inegalităţile în interiorul regiunilor se adâncesc. În plus, în condiţiile în care subvenţiile sunt alocate şi regiunilor bogate, politica actuală nu este una ţintită.

Germania consideră că Politica de Coeziune a UE este suprafinanţată

Germania spune că sunt doar efecte moderate pe termen scurt în ceea ce priveşte reducerea disparităţilor regionale. Un factor care explică lipsa de eficienţă este capacitatea diferită de absorbţie a fondurilor, care depinde de capacitatea administrativă, în special în ceea ce priveşte capitalul uman disponibil şi robusteţea instituţiilor.

Ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, a catalogat Politica de Coeziune drept „suprafinanţată” şi a atras atenţia asupra faptului că doar 5% din banii disponibili în bugetul pe 2021-2027 au fost accesaţi.

Ce spune Comisia Europeană?

În replică, comisarul european pentru coeziune, Elisa Ferreira, a subliniat că, având în vedere concurenţa venită dinspre China şi SUA, este nevoie de potenţialul deplin al tuturor regiunilor UE şi a promis că va continua să finanţeze Politica de Coeziune.