Vreau să-mi găsesc părinții!

Vreau să-mi găsesc părinţii! Vă rog, ajutaţi-mă! Nu, nu e vreo replică din vreun film. Nu e nici vreun pasaj citit în vreo carte de acţiune. E un strigăt disperat al unor copii care, în anii 90, din diferite motive, au fost îndepărtaţi din familiile de origine. Altfel spus, daţi spre adopţie.

De cele mai multe ori, adopţii internaţionale. Adică, e din viaţă. Strigătul de mai sus. Copiii ăia, acum, au ajuns adulţi şi vor să ştie. Întâi, să-şi ştie rădăcinile. Pur şi simplu. Apoi, să ştie, dacă se poate, şi de ce au fost scoşi din vieţile celor care le-au dat viaţă. Şi să înţeleagă. Astfel de strigăte disperate se aud des şi din multe colţuri de lume.

The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României este un loc unde s-au adunat, întru durerea neştiinţei părinţilor biologici, multe persoane dornice să spulbere neştiinţa şi angoasele. 

De ce…

După 1990, când la noi în țară s-a dat liber la adopții internaționale – în fapt, de multe ori, o vânzare de copii despre care presa a scris mult în anii aceia, căci multe familii sărace din România au zis că l-au apucat pe Dumnezeu de-un picior, când au venit străinii și le-au oferit câțiva firfirei, iar pe de altă parte existau rețele bine structurate și organizate de astfel de vânzări, în care erau implicați medici și asistente din maternitate, funcționari de la Protecția copilului, judecători, avocați, poliţişti, alți oameni, zice-se, cu carte, care au descoperit o vacă bună de muls într-o practică atât de nenorocită – mulți copii mici, în vârstă de un an, doi, trei, au luat calea străinătății, la alți părinți.

Ei au crescut în alte locuri decât ale lor, de baștină, au vorbit alte limbi, au mâncat alte mâncăruri, au avut alt trai decât cel care le era prorocit prin naștere. Celor mai mulți le-a fost – și le e – bine în familiile de adopție. Însă, ajunși la vârsta tinereții, copiii de atunci au inițiat tot felul de acțiuni pentru a-și găsi familiile din care provin, pentru că, dincolo de viața bună, de oportunitățile date de soartă, toți vor să-și știe rădăcinile.

De unde se trag, cine le sunt părinții, de ce, în fond, i-au dat spre adopție. Şi de ce pe ei, dacă pe alţi fraţi i-au păstrat alături. De ce au ales să le schimbe traiectoria? De ce s-au bucurat la nişte beneficii materiale? Cum au putut să rupă hălci de carne şi suflet din ei? Problema e delicată. O pui sub lupă şi tot nu vezi bine, ce şi cum. Şi, după atâţia ani, tot doare.

Cei mai mulți dintre copiii adoptaţi s-au adunat pe pagina de facebook The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României, ca să-și spună poveștile, ca să-și strige focurile, ca să-și caute, cum ziceam, părinții. Dacă părinții lor, din ignoranță sau din rea voință, nu i-au căutat niciodată, iată, ei fac pași importanți pentru a afla lucrurile lipsă din biografia lor.

Voluntari în slujba familiilor

Am fost copleșită total când am intrat pe pagina de facebook The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României, și am citit, mai mult pe repede înainte, poveștile care se spun acolo, ca la popă, la spovedanie. Copii plecați peste mări și țări care vor să-și știe părinții, mătuși care-și caută nepoții, frați care nu-și cunosc frații și vor să-i cunoască, arar și părinți care au purces la căutări pentru pruncii de care s-au despărțit – sau au fost despărțiți – cu mulți ani în urmă.

Nu știu dacă pe la evidența populaţiei de la poliție sau pe la ambasade există atâtea cereri și rugăminți de a li se găsi familiile. Dar, aici, pe pagina asta, făcută de niște tineri care au ales să intre, voluntar, în lupta asta cu descoperirea familiilor aparent pierdute, este o multitudine de povești. De destine. De vieți. Am stat de vorbă cu Adriana Stoica, unul dintre voluntarii de la The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României, și ne-a spus așa:

„Pagina noastră va împlini în curând 7 ani de activitate. Am ajutat peste 1500 de familii să se regăsească. Primim zilnic câteva zeci, uneori sute de mesaje de la acești copii aflați în căutarea familiilor, primim mesaje și de la familiile din România aflate în căutarea copiilor dați spre adopție. Din păcate, în cazul lor e greu să îi ajutăm. Nici noi și nici autoritățile nu pot face nimic pentru ei. Le rămâne doar speranța că, într-o bună zi, îi va căuta acel copil. Nu puține au fost cazurile când familia din România era deja în atenția noastră când cel adoptat a venit către noi cu rugămintea de a-i găsi rudele. Nicio bucurie nu e mai mare ca atunci când căutările sunt reciproce. Fiecare caz este diferit, dar cel mai mult contează că ei au primit șansa da a avea o viață normală, au avut șansa să crească în sânul unei familii, au primit o educație frumoasă și astăzi sunt adulții înțelepți care nu își judecă părinții biologici. Îi caută pentru că vor să își afle originile, au multe întrebări fără răspuns și pentru asta suntem noi voluntarii paginii The never forgotten Romanian children-copiii niciodată uitați ai României, să îi ajutăm. Eu și colegele mele încercăm să îi ajutăm pe toți care vin către noi cu aceeași dorință: de a-și cunoaște familiile. Orice caz rezolvat ne dă puterea să trecem la următorul. Orice rudă găsită pentru acești copii înseamnă că așteptarea a meritat, că efortul nostru nu a fost în zadar și ne bucurăm că putem dărui din timpul nostru pentru a ajuta absolut gratuit. Pentru noi, voluntarii, ne ajută mult asemenea activitate pe care o avem pe lângă serviciul nostru: ne-a responsabilizat, ne-a învățat să ne gestionăm timpul, sentimentele, să fim mai buni. Scopul nostru comun este de a ajuta.” – The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României.

Strigăt

Florentina Alexandru, în vârstă de 31 de ani, își strigă și ea, ca mulți copii ai României, dați spre adopție, durerea, cerând, totodată, ajutor, de la noi, toți:

„Am început acest an cu marea dorință de a-mi găsi familia biologică. Am scris acestei pagini chiar în prima zi din an și azi, cu ajutorul voluntarilor de pe pagină postez căutarea mea și vin cu rugămintea de a mă ajuta cu orice informație aveți privind familia mea biologică.

M-am născut în România, în 1990 și am fost adoptată un an mai târziu de o familie extraordinar de bună și iubitoare din Belgia. Numele meu de la naștere a fost FLORENTINA ALEXANDRU și sunt născută pe data de 24.01.1990, în PLOIEȘTI. Mama mea biologică avea numele VASILICA MARIN, născută în TĂRICENI, PRAHOVA și tatăl meu biologic a fost ISPAS ALEXANDRU.

De aceea vă rog să DISTRIBUIȚI anunțul meu în speranța că cineva cunoaște povestea mea și orice informație aveți, vă rog să lăsați un mesaj privat acestei pagini.

Vă MULȚUMESC din tot sufletul”.

Copiii niciodată uitați ai României

Pe pagina de facebook The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României sunt multe nume ale celor care au decis să-și caute familiile biologice. Unii știu numele celor care le-au dat viață, alții nu. Unii cunosc localitatea unde au venit pe lume, alții n-au nici cea mai vagă idee. Unii păstrează, vag, vreo amintire legată de părinții biologici, cei mai mulți nu-și amintesc nimic. Redăm mai jos numele celor care își caută familiile.

Copiii niciodată uitați ai României, după cum, atât de emoționant se numește pagina care îi reunește pe acești copii. Cine știe, poate cineva știe ceva despre cineva. Poate cineva prinde un fir în acest labirint al adopțiilor și îl dă mai departe. Iată-i pe copiii niciodată uitați ai României:

• ABABEI Valerică, Falciu-Vaslui
• ABDUL Florin, Bucuresti
• ALEX, născut la București
• ALIN, născut la Alba Iulia
• ANDREEA Alexandra – Bucuresti
• ANDREESCU Mihaela Mirela
• ANTON Alexandru Beniamin , Iasi
• ARCHIP Daniela
• AURELIA Marcela – Călărași
• BAIESU Mihaela Elena
• BALAN Mihai
• BALASCA Ecaterina – Iași
• BALIN Iuliana
• BALOCH Andrei
• BOBOC Florentina
• BOBOHALMA Gabriela
• BODNARENCO Radu – Constanța
• BOLDIJAR Valerica
• BORNOIU Adelina – Lupeni, Hunedoara
• BRAGA Ionel Bogdan, Resita
• BRASOVEANU Stefania L – Bacău
• BURAGA Cristina – Constanța
• BURIAN Iuliana – Halchiu – Brașov
• BUTARU Anabelle E – Drobeta Tr Severin
• BUTU Natalia
• BUZATU Alexandra – Giurgiu
• CACIULA Alice Liliana
• CALANOS Maria
• Caldaras Cristian Sebastian
• CALIU / NEAGU Diana V – București
• CARJAN Claudiu Florian
• CARPACI Andreea – Reșița
• CATESCU Anisoara
• CHIRIAC Dănuț
• CHISTOL Gabriela, Bucuresti
• CIUPERCA Maria Magdalena, Piatra Neamt
• CIURARU Alina, sector 1 Bucuresti
• CODREANU Cornelia – Brașov
• COLOMPAR – Vladimirescu, Arad
• COSTACHE Mariana, Resita
• COVACI Gabriela Sena
• CROITORU Florina Alexandra
• CSATARI Florentina-Brasov
• CURTE Cristina
• CURTE Ionel – Gruiu, Ilfov
• DANICA Daniela – Bacău
• DEAC Claudia Doina – Satu Mare
• DECU Razvan – Bucuresti
• DEMEAN Mihaela
• DEMETER Timea Beata – Sfântu Gheorghe
• DESELNICU MARIAN – Craiova, Dolj
• DIACONEASA Florin – București
• DOBRE Titi – Constanța
• DOBRIN Emanuel – Timișoara
• DRAGAN Aurel – Timișoara
• DRAGAN Maria Nicoleta, Resita, Caras-Severin
• DRAGULESCU Cristina
• DUMITRU Florica – Călărași
• FERARU Constantin Fl
• FILIP Catalin Gabriel – Bucuresti
• FLOAREA Andrada
• FURESZES Rodica – Târgu Mureș
• GABOR Matei
• GHEORGHE Manuela
• GHICULESCU, născut la Azuga
• GOLUMBOVICI Mariana – București
• GORAN Carmen – Bacău
• GRIGORAS Razvan
• GRIGORE Valentina – Buzău
• GUNICI Sergiu-Ramnicu Valcea
• HAN Alexandra Bianca
• HORVATH Claudia, Târnăveni – Mureș
• IEPORE Mihaela, Câmpina
• IGNAT ADRIAN -Ialomita
• ILIE Anamaria Mihaela, Constanța
• INISOR Mircea – Bucuresti
• ION Gabriela, Mangalia
• ION Maria – Cerchezu, Constanta
• IONITA Crina – Bucuresti
• IRENIA Melinda și Zoltan, Târgu Mureș
• IOVAN Simona, Craiova-Dolj
• IVAN Alina Maria
• IVAN Florentina, Ilfov
• IVAN, Bucuresti
• KRAICZAR Timea Katalin, Carei
• Lingurar Gera, Oradea
• LUNGU Margareta, Deta-Timis
• LUPASCU Angelica
• LUSCA Mihai, Cisnadie-Sibiu
• MARCHIDAN Florin
• MARIUS, Bucuresti
• MARTIN Marioara, Recas-Timis
• MICU TUDOR Nicoleta
• MIHAILOV Cristina, Braila
• MOLDOVAN Adela Mindruta, Ludus – Mureș
• MOLDOVEANU Ana
• MUNTEANU Gabriela, Roman
• MURARIU Monica, Arges
• NAGY Gabriela, Târgu Mureș
• NEBUNU Nicoleta, București
• NICOLAI Mariana, Bals-Olt
• NICU Emanuel Constantin
• NICULESCU Simona, Bârlad-Bacău
• NINA – Chișinău
• NUICA Dorin Gabriel, Reșița -Caraș Severin
• OLARU Raluca Mihaela,
• ONICALA Claudia
• ONU – Botosani
• PALL Emil, Șinca, Brașov
• PANTRJEL Alina Gabriela, Iași
• PARASCHIVU Vanesa
• PARU Marta, București
• PARVU Maria, București
• PINTILIE Mihaela, Galați
• PLOP Ionela Roberta, București
• POCORA Dumitru, Babadac
• PODEANU Roxana, Timisoara
• POP Cristian Ilie
• POPESCU Diana-Iuliana, Suceava
• POPESCU Iliana, Drobeta Turnu Severin
• POPOIU Nicoleta, Onești
• POPOVICI Mircea, București
• PUIU Maria, Contanța
• RACOLETEA Nicusor, Castelul – Constanta
• RADU Cristina, București
• Rostaș Firuța, Iasi
• SANDOR Marinela, Medial-Sibiu
• SANDOR Verdes
• SAPTE Claudiu Ionut, Constanța
• SARDARU Catalina
• SINGUREANU Valentina, Singureni sau Adunații Copăceni-Giurgiu
• SOARE Adrian Gabriel, Găești – Dâmbovița
• SOLOMON Elena și TICI Ioan
• SOLTANIUC Maria – Flamanzi Copalau
• SPERANTA Doina – Ploiesti
• STANCIU Cristi Florin, Pitești
• STANCU Linda – Timișoara
• STANCU Mariana – Slatina
• STANCU Mihaela – București
• STEFANITA Ștefănescu Vasilica Geta- Bârlad-Vaslui
• STOICA Gabriel, Oradea
• STOICESCU Nicola Elena, București
• SUBASU Paula, Caracal
• SZABO Emilis, Bals-Olt
• SZUSZMANN Gabriela, Timișoara
• TANASESCU Paul Răzvan, Arad
• TODOR Augustina Gabriela, Turda – Cluj
• TOPES Ioan Radu, Barlad- Vaslui
• TRANDAFIR Iuliana, București
• TUDORAN Paulina Claudia, Piatra Neamț
• ȚUCAȘ Dumitru Octav ,București
• VANGHELII Diana, Chișinău
• VASILICA , Tulcea
• VILCU Ana Maria, Bucuresti
• VIRAG Katalin Cssila, Satu Mare
• VITAN Judit – Harghita
• VLASCEANU Ioan Visarion, București
• VRABIESCU Alexandru, Bucuresti
• WOLNER Flory Ana, Drobeta Tr Sev -MH
• ZAHARESCU Silvia, București
• ZAHARIA Adrian , București
• ZAMFIRESCU, Constanta
• ZDRENGHEA Georgeta, Goicea – Dolj

Ce-ar mai fi de spus? Poveștile semenilor noștri depășesc, de multe ori, orice imaginație de condeier. Vă vom mai pune, din când în când, la curent cu ele. Poate, cineva, undeva, știe și poate și vrea să dea acestor felii de viață savoarea pe care acești copii dați spre adopție în anii de după revoluție o așteaptă și o merită.